După crima de la Măgdăcești, femeile au ieșit în stradă: Statul nu a făcut față

Participantele la acțiune acuză sistemul de protecție de ineficiență și cer instituirea stării de urgență în legătură cu violența împotriva femeilor, scrie noi.md.

Acțiunea, organizată de Mișcarea Feministă din Moldova împreună cu organizațiile care se ocupă de drepturile femeilor, s-a desfășurat sub sloganul „Stare de urgență în legătură cu violența împotriva femeilor”. 

„Aceasta nu este o „tragedie familială”. Nu este un caz izolat. Este violență de gen, al cărei punct culminant a fost femicidul”, au declarat organizatorii protestului. Aceștia susțin că statul nu poate încuraja victimele să raporteze violența, fără a le asigura ulterior protecție. 

„Femicidul nu apare din senin. Este punctul extrem al cercului vicios al violenței împotriva femeilor. Statul nu poate cere femeilor să raporteze violența, iar apoi să nu le asigure protecție”, se spune în apelul organizațiilor. 

Printre revendicările protestatarilor se numără instituirea stării de urgență în legătură cu violența de gen, reformarea mecanismelor de protecție a victimelor, monitorizarea eficientă a agresorilor și pedepse mai dure pentru încălcarea ordonanțelor de restricție și de protecție. 

Organizatorii mai cer crearea unui registru al agresorilor, cu respectarea legislației privind datele cu caracter personal, precum și înființarea unui Minister pentru Egalitatea de Gen. 

Acțiunea de protest are loc la cinci zile după omorul din Măgdăcești. Femeia a solicitat pentru prima dată protecție în iulie, iar pe 16 iulie instanța a emis o ordonanță care îi interzicea soțului să se apropie de ea. Bărbatul a încălcat această ordonanță pe 3 august, iar pe 24 august femeia a cerut din nou protecție din partea autorităților. 

O nouă ordonanță a fost emisă pe 25 august, iar în aceeași zi agresorului i-a fost instalat un dispozitiv de monitorizare electronică. Potrivit informațiilor prezentate ulterior de Ministerul Justiției, semnalul GPS al dispozitivului a dispărut chiar în ziua în care acesta a fost instalat. Cartela SIM a continuat să transmită date, însă sistemul nu a mai indicat locația bărbatului. 

În aceeași seară, el a informat Inspectoratul Național de Probațiune că intenționează să părăsească țara. Datele Poliției de Frontieră au confirmat că bărbatul s-a aflat peste hotare în perioada 25-30 august. După revenire, dispozitivul nu a mai apărut pe platforma de monitorizare. La 31 august, femeia a fost găsită împușcată în propria casă. Soțul acesteia, aparent, s-a sinucis ulterior cu aceeași armă. Bărbatul nu avea asupra sa dispozitivul de monitorizare. 

Primul apel la serviciul 112 a fost înregistrat la ora 09:15 și a venit de la fiica minoră a victimei, care a anunțat despre moartea mamei sale și a descris circumstanțele incidentului. Acest caz a atras din nou atenția asupra problemelor vechi ale sistemului de monitorizare electronică. 

O investigație RISE Moldova a arătat că încă din 2024, rapoartele semnalau pierderi de semnal, probleme de acoperire în unele zone rurale, descărcarea echipamentelor și tentative ale agresorilor de a deteriora sau manipula dispozitivele. Într-unul dintre cazurile documentate anterior, brățara și dispozitivul de monitorizare erau intacte, însă sistemul nu a transmis semnalul de alarmă către Direcția de Monitorizare a Inspectoratului Național de Probațiune. După tragedie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Socircă, și-a dat demisia. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că sistemul de monitorizare electronică „nu a putut asigura victimei protecția necesară”. 

În prezent, în Republica Moldova, 354 de persoane se află sub monitorizare electronică, dintre care 190 sunt agresori familiali. Între timp, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat cinci măsuri urgente: introducerea controlului la frontieră pentru agresorii aflați sub monitorizare, oferirea accesului poliției la platforma de monitorizare, introducerea pedepsei penale pentru încălcarea ordonanțelor de restricție și de protecție, majorarea numărului de dispozitive și informarea imediată a victimei în cazul pierderii semnalului agresorului. Pe 8 septembrie, Inspectoratul de Probațiune urmează să primească 200 de dispozitive noi, iar pentru anul 2027 autoritățile au anunțat majorarea bugetului alocat în acest scop. 

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, la rândul său, că „sistemul a eșuat”, iar Platforma Femeilor Deputate a anunțat organizarea unor audieri publice privind prevenirea violenței împotriva femeilor și a femicidului. 

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a solicitat Guvernului efectuarea imediată a unui audit al tuturor dosarelor active legate de monitorizarea electronică. Procuratura Generală a pornit o cauză penală în baza articolului ce vizează cauzarea morții din neglijență de către o persoană cu funcție de răspundere sau de către o persoană care deține o funcție de demnitate publică, în exercitarea atribuțiilor de serviciu. La această etapă, Procuratura nu a comunicat public dacă în dosar există persoane cu statut de suspect.