Peste 500 de agresori familiali din Moldova poartă brățări electronice

Mulți dintre acuzați, care nu merg la închisoare și recunosc vinovăția, rămân în libertate fără restricții semnificative, dar cu o brățară electronică de urmărire, relatează tv8.md.

Acum, în Moldova, peste 500 de persoane poartă brățări speciale care vor da un semnal dacă agresorul condamnat se apropie de victimă mai aproape de 200 de metri, a declarat Iurie Mahu, șeful direcției activitate analitică, Inspectoratul Național de Probațiune, pentru TV8 într-un interviu.

Codul Penal al Republicii Moldova are Articolul 201 [1], care prevede pedeapsa sub formă de muncă în folosul comunității de la 60 la 140 de ore sau închisoare pe o perioadă de la 1 la 4 ani, cu circumstanțe agravante de la 6 la 15 ani de închisoare.

Dacă acuzatul este lăsat în libertate, mai des judecătorii tind să monitorizeze electronic persoana condamnată printr-o brățară specială.

„Un dispozitiv electronic de monitorizare este atașat la piciorul agresorului. Victimei i se oferă și un dispozitiv de urmărire, dar poate fi refuzat în scris. Dacă există două dispozitive, acestea semnalează când agresorul se apropie de victimă mai aproape de 200 de metri. Partea vătămată primește un avertisment și se iau anumite măsuri pentru a asigura securitatea ei”, notează Mahu.

Instituirea monitorizării electronice, în special în ceea ce privește cei care comit infracțiuni motivate de violența în familie, a început să fie aplicată în 2021 prin modificări ale legislației. În 2021, 502 persoane erau sub observație, iar alte 300 au fost adăugate în anul următor. În 2023, aproximativ 900 persoane au fost monitorizate folosind aceste brățări, iar în acest moment sunt 544.  

Pedeapsa maximă pentru violența în familie este de 15 ani de închisoare. Acest lucru se aplică dacă victima a murit sau a suferit răni grave.  

„Din câte știu, instituțiile statului lucrează la un sistem informațional la care organele de drept vor avea acces. Iar situația de pe teren va fi mult mai bine monitorizată, oferind agențiilor de aplicare a legii din regiuni pârghie pentru a informa despre potențialii agresori. Conform statisticilor, în primele șase luni ale anului 2023, au fost înregistrate 22 de infracțiuni când violența în familie a dus la deces. În prima perioadă a anului 2024, numărul acestora a crescut”, a declarat avocatul Gheorghe Popa.

Există cazuri în care femeile își ucid soții sau partenerii, incapabili să tolereze violența în familie sistematică. Dar este greu să o dovedești în instanță ca autoapărare.

„Toată lumea are dreptul la autoapărare, dar autoapărarea ar trebui să fie direct proporțională cu atacul. În cauzele penale, limitele apărării necesare sunt prescrise, trebuie să fie proporționale cu amenințarea. Vorbim despre un atac direct și material, o amenințare la adresa vieții. În cazul depășirii apărării necesare, intră în vigoare alte prevederi ale Codului Penal”, notează avocatul.

Pe lângă articolul 201 din Codul Penal, care prevede pedeapsa pentru violența în familie, în luna iulie, conceptul de „femicid” a fost introdus în legislația din Moldova, care este definită drept cea mai gravă formă de violență împotriva fetelor și femeilor. Termenul se regăsește în Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie.

„Femicidul este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, manifestată prin crimă premeditată, vătămare corporală gravă. O infracțiune cauzată de prejudecăți de gen. Din punctul meu de vedere, acest concept este destinat să prevadă consecințele care pot apărea ca urmare a comiterii violenței în familie sau a unei infracțiuni legate de violența în familie. Acest lucru este bun, deoarece legiuitorul manifestă interes în acest domeniu. Scopul este să prevenim și este mai ușor să prevenim problema decât să o rezolvăm”, a adăugat Gheorghe Popa.  

Potrivit Biroului Național de Statistică, 685 de persoane au fost rănite anul trecut în urma infracțiunilor înregistrate legate de violența în familie. Cele mai frecvente victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani. Printre victime sunt și copii și sunt de două ori mai mulți băieți decât fete.