Paștele devine un „indicator” al proceselor demografice în Moldova

Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, populația cu reședință permanentă în Moldova la 1 ianuarie 2025 a fost de aproximativ 2,4 milioane de persoane, cu 42.000 mai puțin (sau cu 1,7%) comparativ cu începutul anului precedent. Comparativ cu anul 2019, populația țării s-a redus cu peste 260.000 de persoane până în 2025, iar față de anul 2016 — cu aproximativ 450.000 de persoane, transmite logos-pres.md.

Există opinii că reducerea reală este chiar mai mare. În 2024, populația țării a scăzut cu 2,8%. Aceasta este una dintre cele mai ridicate rate de scădere din lume — locul patru. În față se află Kosovo — 9,7%, Saint-Martin — 5,17% și Insulele Marshall — 3,35%. Recent au apărut date mai noi: Fondul Monetar Internațional a plasat Moldova pe locul cinci.

De asemenea, în 2024 Republica Moldova a înregistrat cea mai scăzută natalitate din ultimii ani — sub 25.000 de nou-născuți. Numărul deceselor continuă să depășească semnificativ numărul nașterilor, creșterea naturală rămâne profund negativă. O altă tendință a ultimilor ani este creșterea constantă a numărului cetățenilor moldoveni care au obținut cetățenia țărilor UE: de la 9.111 persoane în 2020 la 21.174 persoane în 2023, adică mai mult decât dublu în trei ani.

Trebuie înțeles că obținerea cetățeniei UE este, de regulă, etapa finală a unui proces migrațional îndelungat și indică intenția de a locui permanent în străinătate. Din punct de vedere demografic, Republica Moldova pierde capitalul uman activ, în special populația aptă de muncă și reproductivă. Din cei 130.084 de oameni care au părăsit țara în 2023, 75% reprezintă populația activă economic cu vârsta între 15 și 64 de ani.

Astfel de date a prezentat președintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice Grigore Novak în cadrul audierilor privind problema emigrației.

„Nu căutăm vinovați — căutăm soluții pentru reducerea depopulării, stabilizarea situației demografice, protecția copiilor și asigurarea creșterii lor în familie, încetinirea scăderii natalității, asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru persoanele în vârstă și reducerea sărăciei”, a declarat Grigore Novak.

„Situația este stabilă — migrația e în creștere”

Biroul pentru Relații cu Diaspora a fost creat acum aproape 13 ani. Cu toate acestea, puțini înțeleg cu adevărat ce face, în afară de organizarea anuală a Festivalului Diasporei la sfârșitul lunii august, care, trebuie recunoscut, de obicei are un mare ecou. Astăzi instituția nici măcar nu poate prezenta date mai mult sau mai puțin reale despre numărul celor care s-au întors acasă după șederea în străinătate — temporar sau definitiv. Concluzia care se poate trage ascultând-o pe șefa Biroului, Violina Donu, este următoarea: fluxurile migraționale continuă să crească, dar devin mai stabile și mai sigure. Este cam ca expresia cunoscută: „situația este stabilă — prețurile continuă să crească”.

„Fluxurile migraționale cresc, însă identificăm anumite premise care favorizează acest lucru. În primul rând — consolidarea rețelelor migranților în străinătate. Acest lucru trebuie luat în considerare: avem asociații mult mai puternice în diasporă, rețele profesionale, oameni care se ajută reciproc și pot oferi mecanisme de sprijin în procesul de emigrare, reducând riscurile și dificultățile cu care s-au confruntat primele valuri de migranți. Profilul actual al migranților din Republica Moldova în țările de destinație indică o migrație stabilizată, familială și intergenerațională, unde integrarea juridică și reîntregirea familiei joacă un rol cheie.

De exemplu, cetățenii Republicii Moldova se află în top 10 printre străinii care obțin cetățenia Italiei”, astfel de date a oferit Donu.

Bazele creșterii economice sunt subminate

Migrația forței de muncă și dinamica demografică nefavorabilă sunt factori determinanți ai creșterii economice slabe. Potrivit estimărilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, structura potențialului de creștere economică arată o contribuție predominantă a factorului capital, în timp ce contribuția productivității totale a fost modestă, iar contribuția factorului „muncă” — cea mai scăzută.

Expertul independent Alexandr Macuhin atrage atenția că emigrația este periculoasă prin faptul că schimbă funcționarea economiei și a instituției familiei. La noi se suprapun doi factori demografici negativi: creșterea migrației negative și declinul demografic intern.

„Dacă vorbim despre țări foarte asemănătoare cu Republica Moldova, cum ar fi Kosovo sau Albania, acestea nu au declin demografic intern, ci doar creștere migrațională negativă. La noi sunt prezenți ambii factori. De aceea nu este suficient să privim doar numărul total al populației — este important să luăm în considerare câți oameni susțin efectiv sistemul economic. În 2025, numărul forței de muncă era de aproximativ 800.000 de persoane, iar rata de participare a forței de muncă raportată la populația totală era de doar 41%. Cred că acesta este unul dintre cele mai scăzute niveluri din spațiul european. Cu alte cuvinte, la o populație de peste 2,3 milioane de persoane, întreaga economie a Republicii Moldova, precum și sistemul de garantare și protecție a drepturilor omului se bazează pe mai puțin de un milion de oameni. Pierdem nu doar populația ca atare, ci și baza economică pe care trebuie să se sprijine viitorul țării noastre”, a spus expertul.

Refugiații ca potențial

În ciuda tuturor acestor aspecte, Alexandr Macuhin vede existența unor resurse demografice, de exemplu, un astfel de „pasiv” de aproximativ 200.000 de persoane care nu muncesc și nu caută un loc de muncă.

„În plus, aproximativ 120.000 sunt refugiați ucraineni, iar aceste persoane se integrează de asemenea pe piața muncii, în sistemul de educație și sănătate al țării noastre. Se pot lua în calcul și bunele practici de revenire a diasporei — de exemplu, programe cu rezultate statistice pozitive au fost implementate în Letonia, Portugalia, Irlanda. Desigur, nu putem opri complet emigrația, nu putem aplica fizic instrumente dure, ca în Coreea de Nord sau Turkmenistan. Dar putem și trebuie să fim capabili să gestionăm consecințele acestui proces”, a spus Macuhin.

Instituțiile au nevoie de un „chat comun”

După cum a remarcat Grigore Novac, statul trebuie să înțeleagă dacă face suficient sau dacă este necesară o intervenție la nivel legislativ. Dar, pentru început, este necesar să existe o imagine clară a ceea ce se întâmplă în domeniul migrației, inclusiv o statistică agregată clară a celor care pleacă și se întorc, precum și o colaborare între toate structurile implicate în migrație și demografie.

Astăzi, măsurile diferitelor instituții par utile, dar fragmentate:

— Guvernul lucrează la elaborarea unui plan național de sprijin pentru revenire. Se așteaptă ca acesta să fie adoptat la sfârșitul lunii august și să intre imediat în vigoare.

— Organizația Internațională pentru Migrație, împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, discută posibilitatea creării unui fond de investiții pentru diasporă.

— Biroul Național de Statistică va introduce o nouă metodologie de calcul a sărăciei relative și absolute, bazată pe venituri. Aceasta va fi testată în acest an, iar din 2027 va fi implementată regulat.

— Ministerul Educației și Cercetării dezvoltă un program de implementare a „Strategiei 2030” pe baza rezultatelor unui studiu privind impactul demografiei asupra educației.

Probabil există și alte planuri, programe și intenții, iar acest fapt confirmă încă o dată necesitatea ordonării, coordonării acțiunilor și măsurilor. Se poate, de exemplu, crea un „chat interinstituțional comun” și desemna un administrator al BND... Pentru ca singura sursă de date privind migrația și demografia să nu rămână „apelul de Paște”.