Năsui despre atacul cibernetic de amploare: La un moment dat a căzut și Constantinopolul

Ministrul a adăugat că este necesară identificarea vulnerabilităților și eliminarea acestora. Claudiu Năsui a subliniat că digitalizarea aduce beneficii semnificative, dar implică și riscuri de securitate. Oficialul a îndemnat, de asemenea, cetățenii să nu transmită date personale, coduri PIN și informații bancare persoanelor care îi sună la telefon și se prezintă drept angajați ai instituțiilor de stat sau ai băncilor.

„Moldova este supusă unui număr foarte mare de atacuri. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile este că unele atacuri au avut succes. Nu poți fi atacat permanent. La un moment dat a căzut și Constantinopolul, oricât de puternice ar fi fost zidurile sale. Astfel de incidente au loc zilnic, în număr foarte mare. Dar ele nu sunt relatate în presă în fiecare zi. De ce? Pentru că nu își ating scopul. În mass-media ajung acele cazuri în care atacurile au succes”, a explicat Năsui în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Realitatea este că statul este supus unor numeroase atacuri, iar într-o zi unul dintre ele a avut succes. Să aflăm care a fost sursa atacului, dacă puteam face ceva mai bine. Consider că unele lucruri chiar puteau fi făcute mai bine. Nu neg acest lucru. Trebuie eliminată această vulnerabilitate, corectat ceea ce nu a funcționat și continuată munca”, a adăugat ministrul.

Ca exemplu, oficialul a invocat Danemarca, unde luna trecută au fost furate datele personale ale 8,8 milioane de persoane. Potrivit informațiilor publicației daneze fudm.dk, incidentul a devenit cunoscut la 5 octombrie 2026. Persoane neidentificate au obținut acces neautorizat la datele personale ale circa 8,8 milioane de persoane înregistrate în registrul național al populației. Este vorba despre nume, adrese și numere personale de identificare.

„Astfel de lucruri se întâmplă și în țări mai mari. Când este vorba despre atacuri de amploare, organizate de structuri de stat, care dispun, în plus, de inteligență artificială, apărarea devine tot mai dificilă”, a explicat ministrul.

Claudiu Năsui i-a îndemnat pe cetățeni să nu comunice date personale persoanelor care îi sună și susțin că reprezintă instituții de stat sau bănci.

„Au fost furate date personale. Aceste date, în sine, nu permit cuiva să obțină acces la conturile voastre bancare și să ia bani de acolo. Nu vă pot fi furați banii având doar aceste informații. Dar infractorii pot folosi datele voastre pentru a vă convinge să le oferiți chiar voi informațiile necesare. 

Dacă vă sună cineva și se prezintă drept o autoritate de stat, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), o bancă sau altcineva și vă cere să furnizați date — nu faceți acest lucru! Aceasta trebuie să devină regula de bază.

Cine vă cere numărul cardului bancar, codul PIN, codurile de acces și alte informații similare nu vă vrea binele. Banca nu vă va solicita aceste date, nici statul. Niciodată!” a subliniat Năsui.

Ministrul a mai menționat că alfabetizarea digitală a cetățenilor este esențială pentru recunoașterea atacurilor de phishing și prevenirea fraudelor online.

În prezent, Moldova se confruntă cu un atac cibernetic de amploare, care, potrivit estimărilor preliminare ale autorităților, ar fi putut fi realizat cu ajutorul inteligenței artificiale. Pentru evaluarea situației și stabilirea măsurilor de reacție, președinta țării a convocat pentru zilele următoare o ședință a Consiliului Suprem de Securitate.

În perioada 19-23 octombrie, atacul a afectat circa un milion de numere personale de identificare (IDNP). Potrivit estimărilor preliminare, infractorii au obținut acces neautorizat la date asociate cu aproximativ 750 de mii de astfel de numere. Printre informațiile afectate se numără datele de identificare, informații despre membrii familiilor, pensii, prestații sociale, permise de conducere și unele date financiare. Autoritățile precizează că acest lucru nu înseamnă că au fost compromise conturile unui număr similar de utilizatori.

Potrivit prim-ministrului, infractorii au exploatat vulnerabilități în funcționarea unor servicii digitale și au automatizat extragerea informațiilor. Unele dintre aceste vulnerabilități ar fi putut fi, presupus, identificate și exploatate cu ajutorul inteligenței artificiale.