Moldova, printre primele cinci țări cu cea mai mare rată de emigrare

Toate aceste țări se confruntă cu diverse provocări economice, sociale și politice care îi împing pe locuitorii lor să caute condiții de viață mai bune în afara patriei lor, scrie logos-pres.md.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de experții internaționali în domeniul asigurărilor de sănătate William Russell. Aceștia au analizat datele din ultimii 30 de ani și au identificat nu numai principalele țări cu cel mai mare număr de emigranți, ci și motivele care contribuie la acest lucru.

După cum se menționează în studiu, în ultimele decenii, globalizarea a avut un impact tot mai mare asupra economiilor, culturilor și societăților din întreaga lume. În acest context, mișcarea expaților a devenit o tendință semnificativă care afectează nu numai țările care primesc imigranți, ci și națiunile din care oamenii pleacă în căutarea unor oportunități mai bune.

Experții William Russell au identificat nu numai principalele direcții și tendințe ale migrației populației, dar au formulat și anumite concluzii cu privire la situația actuală. Iată pe scurt principalele dintre ele.

Lideri în ceea ce privește numărul de emigranți

Bosnia și Herțegovina ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de emigranți la un milion de locuitori - 514.367. Unul dintre principalele motive pentru o emigrație atât de ridicată este șomajul ridicat, unul dintre cele mai ridicate din Europa. Combinată cu o situație economică nefavorabilă, aceasta a dus la plecarea a peste 1,6 milioane de persoane din țară în ultimii ani.

Albania, cu 434.486 de emigranți la un milion de locuitori, ocupă locul al doilea. Migrația din Albania este adesea determinată de tinerii care caută educație de calitate și locuri de muncă stabile în țările europene mai dezvoltate. Diferențele de salarizare și oportunitățile de angajare joacă, de asemenea, un rol important în decizia de a pleca.

Macedonia de Nord se află pe locul al treilea, cu 333.123 emigranți la un milion de locuitori. Instabilitatea politică, disputele cu privire la numele țării și corupția sunt factori care influențează plecarea populației.

Moldova, cu 287.418 emigranți, și Croația, cu 253.234 emigranți la un milion de locuitori, completează topul primelor cinci țări cu cele mai mari exoduri. Veniturile mici și lipsa locurilor de muncă îi obligă pe locuitorii acestor țări să caute oportunități mai bune în străinătate.

Rolul țărilor gazdă

Țările care primesc un număr mare de migranți sunt, de asemenea, deosebit de interesante. Conform studiului, Australia este cea mai populară țară pentru migranții de ambele sexe, cu 151.909 femei și 149.498 bărbați pe milion de persoane care călătoresc din străinătate.

Coreea de Sud a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de expatriați din 1990 încoace, cu 3.896,07%. Acest lucru indică o schimbare semnificativă în politica de migrație și un interes sporit pentru această țară ca loc promițător pentru a trăi și a munci.

Conform statisticilor Google, Australia se află în fruntea listei pentru „mutarea într-o altă țară”, cu 132.500 de căutări, ceea ce indică un interes crescut pentru emigrarea în această țară.

Motive pentru emigrare și consecințe

Emigrarea are un impact semnificativ atât asupra țărilor de origine, cât și asupra celor de destinație. Pentru primele, ea poate însemna o pierdere de forță de muncă, venituri fiscale reduse și deficite de competențe în sectoare-cheie ale economiei. Pentru cele din urmă, aceasta poate însemna o diversitate culturală sporită, un impuls economic datorat afluxului de lucrători migranți și o schimbare a structurii sociale.

În Bosnia și Herțegovina, de exemplu, ratele ridicate ale șomajului (aproximativ 33% în rândul tinerilor) înseamnă că o proporție semnificativă de tineri preferă să își caute de lucru în străinătate. Albania, la rândul său, se confruntă cu un exod al tinerilor profesioniști, ceea ce creează un deficit de specialiști calificați în interiorul țării. Macedonia de Nord și Moldova suferă de instabilitate politică și perspective economice slabe, ceea ce, de asemenea, forțează oamenii să își părăsească locuințele.

Migrația în contextul globalizării

Globalizarea a condus la o circulație mai ușoară a persoanelor în întreaga lume, permițându-le să își aleagă țara de reședință în funcție de condițiile de muncă, calitatea vieții și oportunitățile educaționale. Acest lucru creează atât noi oportunități, cât și noi provocări pentru comunitățile internaționale.

Pe de o parte, țările gazdă beneficiază de un aflux de lucrători calificați și de diversitate culturală. Pe de altă parte, țările de origine se confruntă cu provocări demografice, cu o forță de muncă în declin și cu un exod al „creierelor”.

Studiul William Russell subliniază importanța elaborării unor noi abordări ale politicii în domeniul migrației, care să ia în considerare atât interesele țărilor de primire, cât și pe cele ale țărilor de origine. Cooperarea la nivel internațional și crearea de stimulente pentru întoarcerea profesioniștilor calificați pot contribui la abordarea acestor provocări și la promovarea dezvoltării durabile pentru toate părțile implicate.