Moldova nu se numără printre țările cu cel mai mare număr de zile libere

În medie, angajații din țară primesc 32 de zile plătite de odihnă pe an, fiind sub acest aspect România (33 de zile), Portugalia (34 de zile), Danemarca (41 de zile) și Malta (42 de zile), transmite radiomoldova.md

„Avem prea multe zile libere. Aștept ca cineva să vină cu o inițiativă de a le revizui numărul, pentru că la noi sunt mai multe decât în alte țări. Cel puțin, așa arată calculele mele personale”, — a declarat premierul Vasile Tofan în cadrul ședinței Guvernului din 29 iulie.

Expertul economic Stas Madan nu a fost de acord cu șeful Guvernului, menționând că este incorect să compari țările doar după numărul sărbătorilor oficiale.

„În general, zilele plătite de odihnă se compun din trei elemente: concediul anual minim, stabilit prin lege, concediile suplimentare prevăzute de contractele colective și zilele de sărbătoare oficiale”, — a explicat expertul.

Potrivit lui Madan, angajații din Moldova primesc anual aproximativ 33 de zile plătite de odihnă. În această cifră intră concediul anual minim de 28 de zile calendaristice (aproximativ 20 de zile lucrătoare) și 13 sărbători oficiale, inclusiv Paștele.

„Dacă transformi 28 de zile calendaristice de concediu în echivalentul a 20 de zile lucrătoare și adaugi 12 sărbători de stat comparabile (fără a lua în calcul Paștele, care cade întotdeauna duminica), rezultă aproximativ 32 de zile plătite de odihnă pe an”, — a calculat expertul.

În ce țări există cele mai multe zile plătite de odihnă

Potrivit lui Stas Madan, Moldova se află în aceeași categorie cu Letonia, Polonia, Slovenia, Bulgaria și Lituania.

În România și Croația, angajații au câte 33 de zile plătite de odihnă pe an, în Portugalia — 34, iar în Danemarca, Germania și Malta — între 40 și 42 de zile.

Expertul a reamintit, de asemenea, că în majoritatea țărilor Uniunii Europene concediul anual minim este de 20 de zile lucrătoare.

„În majoritatea țărilor UE, prin lege este prevăzut un concediu minim de patru săptămâni, adică 20 de zile lucrătoare. Exact acest minim este stabilit de Directiva europeană privind timpul de lucru”, — a menționat el.

Potrivit lui Madan, odihna mai îndelungată în țările din Europa de Vest se explică prin faptul că angajații primesc zile suplimentare de concediu prin contracte colective.

„În Germania, rezultă aproximativ 40 de zile de odihnă, în Danemarca — 41, însă o parte semnificativă din acest avantaj este asigurată tocmai prin contractele colective”, — a subliniat expertul.

Comentând proiectul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care prevede majorarea concediului anual până la 22 de zile lucrătoare începând cu 2027, Madan a menționat că, după această reformă, Moldova va urca și mai sus în clasamentul european.

„Dacă reforma va fi aprobată în forma anunțată, împreună cu 12 sărbători de stat comparabile, Moldova va obține aproximativ 34 de zile plătite de odihnă, adică va ajunge la nivelul Portugaliei și va depăși puțin România și Croația”, — a menționat expertul.

În opinia sa, numărul zilelor libere din Moldova corespunde pe deplin normelor europene și nu este excesiv.

„Dacă comparăm cu țările UE către care se îndreaptă Republica Moldova, țara noastră cu siguranță nu se evidențiază printr-un număr excesiv de zile libere oficiale”, — a conchis Stas Madan.

Zilele libere anuale costă economia cu peste 7 miliarde de lei

În același timp, poziția premierului este susținută de fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco, care consideră că în Moldova sunt prea multe zile nelucrătoare, ceea ce creează o povară semnificativă pentru economie.

„Când, în 2024, la ședința Guvernului s-a discutat introducerea zilei de 1 iunie ca zi liberă de stat, am propus să nu adăugăm o sărbătoare nouă, ci, dimpotrivă, să le reducem numărul. Atunci, propunerea mea a fost luată în glumă”, — a scris ea pe rețelele sociale.

Potrivit Alei Nemerenco, 12 zile de sărbătoare oficiale care cad în zile lucrătoare costă economia cu peste 7 miliarde de lei anual. Calculul se bazează pe costul mediu al unei zile lucrătoare și pe numărul total de angajați.

„Renunțarea la o singură zi de sărbătoare ar permite economisirea a peste jumătate de miliard de lei pe an”, — a calculat ea.

Fosta ministră a atras atenția și asupra faptului că, pe lângă sărbătorile oficiale, legislația prevede și alte zile plătite de odihnă.

Ca exemplu, ea a menționat concediul de trei zile cu ocazia nunții, zi liberă pentru părinții tinerilor căsătoriți, o zi liberă suplimentară în ziua de naștere, precum și concedii plătite în legătură cu decesul unui apropiat și zile suplimentare de odihnă pentru anumite categorii de angajați.

Potrivit calculelor sale, doar concediile plătite cu ocazia nunții costă statul aproximativ 124 de milioane de lei anual.

„Subliniez că am calculat doar costul plății pentru aceste zile, fără a lua în calcul veniturile potențiale pe care economia le-ar putea obține dacă în acele zile s-ar lucra”, — a menționat Ala Nemerenco.

În opinia fostei ministre, reducerea numărului de zile libere ar permite direcționarea banilor economisiți către alte obiective importante.

„Dacă reducem numărul excesiv de sărbători care uneori urmează una după alta, astfel încât țara practic nu lucrează timp de aproape o jumătate de lună, atunci, din contul fondurilor economisite, se pot majora indemnizațiile pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități, se pot crește pensiile pentru veteranii conflictului din stânga Nistrului sau se pot finanța alte programe necesare țării, pentru care permanent nu există suficiente resurse”, — a conchis Ala Nemerenco.

Zilele de sărbătoare publică în 2026

Codul muncii prevede 13 zile de sărbătoare națională nelucrătoare:

• 1 ianuarie — Anul Nou;
• 7 ianuarie — Crăciunul pe stil vechi;
• 8 ianuarie — a doua zi de Crăciun pe stil vechi;
• 8 martie — Ziua Internațională a Femeii;
• 12 aprilie — Paștele (cade duminica și, de obicei, nu este luat în calcul în comparațiile internaționale, deoarece este deja zi liberă);
• 13 aprilie — a doua zi de Paște;
• 20 aprilie — Radonita;
• 1 mai — Ziua internațională a solidarității lucrătorilor;
• 9 mai — Ziua Victoriei, zi de comemorare a celor căzuți pentru independența Patriei și Ziua Europei;
• 1 iunie — Ziua internațională de protecție a copiilor;
• 27 august — Ziua independenței;
• 31 august — Ziua limbii române;
• 25 decembrie — Crăciunul pe stil nou.

Pe lângă aceste sărbători, în unele localități, zi liberă poate fi declarată și cu ocazia sărbătorii hramului, iar unele categorii de angajați primesc zile suplimentare plătite de odihnă cu ocazia sărbătorilor profesionale, în conformitate cu legislația sau cu regulamentele interne ale instituțiilor.

În plus, Codul muncii și contractele colective prevăd concedii plătite din motive personale — de exemplu, în legătură cu căsătoria, decesul unui apropiat și în alte cazuri. Aceste zile nu sunt luate în calcul în comparațiile internaționale privind numărul concediului anual și al zilelor de sărbătoare oficiale.