Chicu: Reforma administrativă s-a redus la diminuarea numărului de primării și raioane

În opinia parlamentarului, viitoarele structuri regionale ar putea primi mai puține competențe decât actualele raioane, însă vor avea nevoie de propriile consilii, președinți și aparate administrative, scrie bani.md

Chicu consideră că principala problemă a reformei nu constă în numărul primăriilor și raioanelor care urmează să fie desființate, ci în redistribuirea atribuțiilor între autoritățile administrației publice locale. Potrivit acestuia, proiectele nu oferă răspunsuri suficiente la întrebările privind serviciile care vor fi prestate de noile structuri și resursele financiare de care acestea vor dispune.

„Această reformă nu constă în reducerea numărului de primării și raioane, ci în reformarea nivelului sau a volumului competențelor atribuite unui anumit nivel”, — a declarat deputatul.

Parlamentarul a atras atenția că primăriile reorganizate trebuie să primească mai multe competențe, însă multe dintre acestea sunt formulate prea superficial. Printre ele se numără planificarea dezvoltării localităților, atragerea finanțării, gestionarea proiectelor și asigurarea accesului cetățenilor la serviciile publice.

Deputatul a avut întrebări și cu privire la prevederea referitoare la responsabilitatea primăriilor pentru siguranța circulației rutiere, alături de construcția, întreținerea și iluminarea drumurilor locale.

„În competențele primăriilor va intra asigurarea siguranței circulației rutiere. Ce înseamnă aceasta în practică? Deocamdată este greu de spus”, — a remarcat Chicu, indicând lipsa de claritate în descrierea noilor atribuții.

În opinia sa, modelul propus este departe de promisiunile inițiale de a transforma primăriile în instituții capabile să ofere cetățenilor mai multe servicii.

Deputatul a criticat în mod deosebit planurile de creare a trei regiuni — Nord, Centru și Sud. Potrivit evaluării sale, acestea vor acoperi teritorii considerabil mai mari decât actualele raioane, dar ar putea primi mult mai puține competențe.

În lista competențelor regionale la care face referire Chicu lipsesc sau sunt insuficient de clar prevăzute funcțiile legate de gestionarea patrimoniului public, construcția și întreținerea obiectivelor regionale, administrarea drumurilor, organizarea transportului de pasageri, autogări și planificarea urbanistică.

„Ceea ce rămâne acum în competența acestor regiuni mari, formate din 11, 12 sau chiar 14 raioane, este mult mai puțin decât au în prezent raioanele”, — a declarat Chicu.

Totodată, viitoarelor regiuni li se propune să se ocupe de planificarea strategică, atragerea finanțării, promovarea turismului, sprijinirea dezvoltării economice și cooperarea interregională.

Chicu consideră că asemenea formulări sunt prea vagi pentru a justifica crearea unor structuri administrative mari.

„Sprijinirea dezvoltării economice regionale. Cum vor sprijini, dacă nu au nicio competență?”, — a remarcat deputatul.

Parlamentarul a numit o altă contradicție faptul că viitoarele regiuni Nord, Centru și Sud, potrivit modelului propus, ar putea primi mai puține competențe decât municipiul Taraclia, deși toate aceste structuri țin de al doilea nivel al administrației publice locale.

Unele obiecții ale lui Chicu vizează descentralizarea financiară. Potrivit acestuia, proiectul analizat nu explică modul în care vor fi redistribuite resursele bugetare și din ce surse autoritățile locale vor putea finanța competențele suplimentare.

Deputatul avertizează că, fără o delimitare clară a atribuțiilor și a surselor de finanțare, reforma poate duce la crearea unor noi instituții, fără a asigura totodată îmbunătățirea calității serviciilor publice.

În acest context, Chicu pune la îndoială oportunitatea creării unor consilii regionale cu președinți, consilieri și funcționari, dacă atribuțiile acestora vor rămâne neclare.

„Dacă le mențin, să le acorde competențe. Dacă nu le acordă competențe, nu are niciun rost să angajeze o întreagă armată de funcționari care nu fac nimic zile întregi”, — a declarat parlamentarul.

El a îndemnat Guvernul să revizuiască proiectele de lege înainte de adoptarea acestora și să stabilească clar atribuțiile viitoarelor regiuni, serviciile oferite de acestea și sursele de finanțare.

„Ceea ce așteptam de la reformă — redistribuirea competențelor, descentralizarea, autonomia autorităților locale — în principiu, s-a redus la diminuarea numărului de primării și raioane”, — a concluzionat Chicu.

Potrivit conceptului prezentat de Guvern, reforma administrativ-teritorială prevede reorganizarea administrației locale prin formarea a 273 de primării, crearea a trei regiuni și păstrarea statutului special pentru UTA Găgăuzia. Autoritățile promovează schimbările sub sloganul „Regiuni mai mari, primării mai puternice”, susținând că reorganizarea va permite consolidarea capacității administrative și îmbunătățirea accesului populației la serviciile publice.

Critica lui Ion Chicu reflectă evaluarea sa asupra proiectelor de lege publicate. Lista finală a competențelor și mecanismele de finanțare vor depinde de versiunea finală a legislației adoptate.