În penitenciarele din țară se află 29 de minori: Alternativele la detenție, limitate

Administrația Națională a Penitenciarelor precizează că, deși legislația prevede alternative la detenție, precum probațiunea sau munca în folosul comunității, acestea sunt aplicate limitat, transmite rupor.md.

Într-un răspuns pentru IPN, instituția explică situația prin lipsa infrastructurii sociale la nivel comunitar, inclusiv a centrelor de reabilitare și a serviciilor specializate de consiliere și supraveghere.

Potrivit datelor ANP, nivelul criminalității juvenile a crescut ușor în ultimii trei ani, însă numărul minorilor aflați în detenție a fluctuat: 36 în 2023, 44 în 2024 și 21 în 2025.

Minorii ajung în detenție cel mai frecvent pentru faptele contra patrimoniului și cele cu caracter violent. Este vorba, în principal, despre tâlhării, furturi în proporții mari, dar și infracțiuni precum vătămări corporale intenționate sau omoruri. De asemenea, un număr semnificativ de cazuri este legat de traficul și consumul de substanțe narcotice.

ANP precizează că peste jumătate dintre minorii din penitenciare sunt la prima condamnare. 18% au trecut deja de două ori prin sistemul penitenciar, iar 26% sunt recidiviști condamnați de mai mult de două ori. Autoritățile pun această realitate pe seama dificultăților de reintegrare socială după eliberare, inclusiv a lipsei unor programe comunitare eficiente care să prevină recidiva.

Specialiștii identifică cauzele principale ale criminalității juvenile: familie instabilă, violență domestică, lipsa controlului parental, migrația părinților în străinătate, eșec școlar și influența mediului negativ. Sărăcia joacă, de asemenea, un rol important.

În sistemul penitenciar pentru minori se implementează programe individuale de reabilitare. În primele săptămâni de detenție se efectuează o evaluare complexă — educațională, psihologică și socială, pe baza căreia se formează un plan individual de lucru.

Minorii au acces la educație școlară și profesională. Educația și diplomele sunt recunoscute oficial de stat. De asemenea, deținuții beneficiază de suport psihologic pe toată durata pedepsei.

Ombudsmanul pentru drepturile copilului subliniază necesitatea extinderii măsurilor alternative de pedeapsă și îmbunătățirii condițiilor de detenție. În opinia sa, reintegrarea reușită depinde de colaborarea familiei, școlii, serviciilor sociale și societății, precum și de reducerea stigmatizării copiilor după eliberare.