De ce Moldova a fost inclusă pe lista neagră a Memorandumului de la Paris

În Parlament au fost menționate cazuri de trafic de droguri, explozii și incendii, incidente cu armament și alte încălcări grave comise de nave sub pavilion moldovenesc.

Despre motivele includerii țării pe listă a vorbit Vasile Costiuc, președintele Fracțiunii „Democrația Acasă”, transmite logos-pres.md.

„De mai bine de un deceniu suntem pe lista neagră a unei importante organizații internaționale din cauza numeroaselor încălcări comise de navele care arborează pavilionul Republicii Moldova. Am să vă dau câteva exemple ca să știți: interceptarea drogurilor în 2018-2019, incendiu și explozie în Beirut în 2020, navă sub pavilion moldovenesc, transport de arme în 2019, reținerea unei nave în Italia în 2019. Toate aceste cazuri au dus la includerea noastră pe această listă”, a declarat Costiuc.

Directorul Agenției Maritime, Igor Zaharia, a confirmat existența dosarelor penale și faptul că Republica Moldova cooperează în aceste cazuri cu structurile internaționale competente.

„Atât Agenția Maritimă, cât și organele de drept cooperează cu Interpolul și cu gărzile de coastă ale țărilor care au efectuat arestările, deoarece convențiile internaționale stipulează că în marea liberă, statul de coastă poate aborda o navă doar cu acordul statului de pavilion. Moldova a fost întotdeauna cât se poate de deschisă, una dintre cele mai deschise. Atât atunci, cât și acum, toate navele care sunt înregistrate trec printr-un filtru. În prezent, Moldova este implicată în diverse inițiative legate de lupta împotriva transportului ilegal de mărfuri și controlul navelor sau agenților economici supuși sancțiunilor internaționale. Lucrările sunt în desfășurare… Într-adevăr au fost inițiate cauze penale pe aceste episoade. Care este rezultatul lor nu pot spune încă”, a declarat Zaharia.

Și Mircea Păscăluță, secretar de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a confirmat existența dosarelor penale.

„Cazurile sunt într-adevăr deschise, colegii cooperează. Trebuie să înțelegem că aceste probleme depășesc cadrul național, sunt la nivel internațional”, a spus Păscăluță.

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Batrîncea, până acum societatea afla despre aceste fapte doar din presa internațională.

„Din presa internațională aflăm multe cazuri când sunt transportate mărfuri sub pavilion moldovenesc care nu au nicio legătură cu țara noastră sau cu mărfurile autorizate pentru transport”, a spus Batrîncea.

Directorul Agenției Maritime, Igor Zaharia, a declarat anterior că principalul motiv al tergiversării procesului de ieșire a Moldovei de pe „lista neagră” a Memorandumului de la Paris privind siguranța maritimă constă în lipsa de personal și salariile mici ale specialiștilor din cadrul instituției.

În luna aprilie a acestui an a fost aprobată o „foaie de parcurs” cu măsurile necesare, însă, în condițiile insuficienței resurselor financiare, evoluția este lentă. În primăvara anului viitor, autoritățile promit să prezinte primul raport privind modul în care Moldova iese de pe „lista neagră” a Memorandumului de la Paris, pe care a fost inclusă în 2018 din cauza numărului mare de încălcări constatate în urma inspecțiilor navelor sub pavilionul său și a reținerilor frecvente ale acestora.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.