Diaconu despre atacul cibernetic de amploare: Riscurile directe pentru cetățeni sunt acum foarte scăzute

Totuși, escrocii pot folosi aceste informații pentru a câștiga încrederea oamenilor și a-i convinge să divulge date mai confidențiale, relatează Radio Moldova.

Diaconu susține că autoritățile au luat măsuri pentru a opri scurgerea de date, iar serviciile digitale afectate au fost verificate și restabilite treptat. În același timp, ancheta privind amploarea incidentului și vulnerabilitățile exploatate nu a fost încă finalizată. Nici identitatea organizatorilor atacului nu a fost stabilită deocamdată.

„Judecând după ceea ce am monitorizat, riscurile în prezent sunt foarte mici. Riscurile directe pentru cetățeni sunt foarte mici. Desigur, dacă cetățeanul este contactat și oferă informații suplimentare, riscurile vor crește în progresie geometrică. Tocmai de aceea autoritățile au îndemnat cetățenii să fie deosebit de atenți la mesajele pe care le vor primi și la tentativele escrocilor de a contacta oamenii, pretinzând că sunt angajați ai băncilor sau ai altor instituții. Dar, în prezent, utilizarea doar a datelor care au fost extrase, direct în scopuri infracționale, este practic imposibilă”, a declarat oficialul.

Ce pot face răufăcătorii cu datele furate

Potrivit șefului Centrului Național de Management al Crizelor, cea mai mare parte a informațiilor extrase este legată de numerele de identificare ale cetățenilor. În plus, au fost furate date legate de anumite servicii și documente, inclusiv certificate medicale, certificate de căsătorie și alte informații cu caracter personal.

„Este vorba, în principal, despre numerele de identificare ale cetățenilor. În sine, acest cod nu prezintă un pericol deosebit. Mai mult, suntem obișnuiți să-l indicăm peste tot. Dar, pe lângă 750 de mii de numere de identificare furate, au fost extrase și date legate de serviciile respective. De exemplu, informații din certificate medicale, certificate de căsătorie și alte date. Totodată, numărul acestor date suplimentare este semnificativ mai mic.

Trebuie să înțelegem ce anume se poate face cu aceste informații. Ele nu permit efectuarea operațiunilor cu cardurile bancare. Cu ajutorul lor nu se poate trece o mașină de la un proprietar la altul sau rescrie un apartament. Prin urmare, din punct de vedere financiar, suntem suficient de protejați”, a explicat Diaconu.

El a menționat că, pentru accesarea serviciilor electronice, un singur număr de identificare nu este suficient: în cele mai multe cazuri sunt necesare parola și autentificarea cu doi factori. Totodată, IDNP-ul în sine nu este greu de aflat, deoarece cetățenii îl indică frecvent în diverse instituții.

„Este necesar nu doar numărul de identificare, ci și parola, precum și autentificarea cu doi factori. În cele mai multe cazuri, autentificarea are loc în două etape. IDNP-ul în sine, vă spun, probabil că nu este atât de greu de obținut, deoarece îl lăsați în cele mai diverse locuri — de exemplu, atunci când vă adresați băncii, cumpărați anumite produse sau contractați un credit. El este practic peste tot. Problema nu constă doar în numărul de identificare. Există alte date mult mai sensibile, iar combinarea lor poate deveni o problemă serioasă”, a declarat Diaconu.

Vulnerabilitatea este legată de sistemele învechite

Răspunzând la o întrebare despre primele măsuri luate după atac și vulnerabilitățile identificate, Diaconu a comunicat că autoritățile au suspendat în primul rând serviciile electronice, pentru a opri scurgerea de date. După verificare, serviciile au început să fie repuse treptat în funcțiune.

Oficialul a recunoscut că ancheta privind cauzele incidentului și vulnerabilitățile exploatate nu a fost încă finalizată. El a numit drept una dintre probleme sistemele informaționale învechite și dezvoltarea rapidă a instrumentelor care le permit răufăcătorilor să caute puncte slabe în infrastructura digitală.

„Ancheta nu s-a încheiat încă, această muncă continuă. Suntem vulnerabili, deoarece multe sisteme sunt învechite. Dezvoltarea instrumentelor de căutare a vulnerabilităților are loc rapid: ele pot efectua mii de verificări pe secundă”, a adăugat el.

Printre serviciile deconectate temporar, oficialul a menționat eliberarea licențelor și a diferitelor certificate.

„După verificarea fiecărui serviciu, specialiștii au început să stabilească dacă existau vulnerabilități în acesta și să le elimine. Pe măsura desfășurării acestor lucrări, serviciile au fost repuse în funcțiune”, a explicat Diaconu.

De ce cetățenii trebuie să fie precauți

Deși informațiile furate nu permit efectuarea directă a operațiunilor financiare, escrocii le pot folosi pentru a înșela cetățenii. De exemplu, o persoană poate fi sunată de un necunoscut care îi cunoaște numele, numărul de identificare sau anumite informații despre familie și se prezintă drept angajat al unei bănci sau al unei instituții de stat.

Astfel de detalii pot face apelul convingător și pot determina persoana să divulge informații confidențiale — datele cardului bancar, numărul contului sau codurile de confirmare.

„Dacă cineva vă sună, vi se adresează pe nume și prenume și vă comunică încă unul-două detalii pe care, după părerea dumneavoastră, nu ar trebui să le cunoască, începeți, firește, să aveți mai multă încredere în această persoană. În consecință, puteți divulga informații cu adevărat periculoase — de exemplu, datele cardului bancar, numărul contului sau alte informații”, a avertizat șeful Centrului Național de Management al Crizelor.

El i-a îndemnat pe cetățeni să trateze cu atenție mesajele și apelurile, precum și să verifice identitatea interlocutorilor, chiar dacă aceștia cunosc detalii despre viața lor.

„Cetățenii trebuie să fie deosebit de precauți în privința mesajelor primite și a tentativelor escrocilor de a-i contacta, pretinzând că sunt angajați ai băncilor, poliției sau altor instituții”, a declarat Diaconu.

Orice solicitare neobișnuită trebuie verificată prin canalele oficiale ale instituției sau băncii respective. Cetățenii nu trebuie să comunice parolele și codurile de confirmare sau să confirme operațiuni pe care nu le-au inițiat ei înșiși.

Răspunzând la întrebarea de ce informațiile oficiale detaliate despre incident au fost publicate abia pe 27 octombrie, deși atacul a început cu câteva zile mai devreme, Diaconu a explicat că autoritățile au urmărit în primul rând să oprească extragerea datelor, să limiteze consecințele atacului și să verifice informațiile înainte de a le face publice.

El a adăugat că tentativele de acces neautorizat au avut loc în mai multe valuri, iar instituțiile responsabile continuă să analizeze incidentul.

Organizatorii atacului nu au fost încă identificați

„În prezent, încă nu i-ați identificat pe organizatori. Verificările continuă, iar când va deveni mai mult sau mai puțin clar de unde a venit acest val sau aceste valuri de atacuri, vom face publice și aceste informații”, a comunicat oficialul.

Diaconu a subliniat că principalele sarcini ale autorităților rămân protejarea sistemelor informaționale, eliminarea vulnerabilităților și prevenirea unor noi scurgeri de date.

Amintim că, în urma atacului asupra sistemelor de stat, care a avut loc în perioada 19–23 octombrie, au fost extrase neautorizat date cu caracter personal legate de aproximativ 750 de mii de cetățeni. Conform rezultatelor preliminare ale anchetei, informațiile furate includ nume, numere de identificare, informații despre membrii familiei, pensii, permise de conducere și anumite date financiare.

Extragerea datelor a putut fi oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30, însă tentativele de acces neautorizat au continuat și în zilele următoare. Agenția de Guvernare Electronică a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și a suspendat temporar activitatea serviciilor vulnerabile. Potrivit autorităților, până la 26 octombrie, funcționarea acestora a fost restabilită complet.

Autoritățile susțin că nu au fost identificate modificări neautorizate în registrele de stat, iar datele cardurilor bancare nu au fost afectate.