CSJ a admis cererea de revizuire a dosarelor celor doi frați torturați în 2007

Frații Repeșcu au fost, de asemenea, acuzați de păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, iar Ștefan Adam, de procurarea și păstrarea munițiilor fără autorizație, relatează zdg.md.

Cronologia dosarului

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală, Adrian Repeșcu și Ștefan Adam fiind condamnați de la 20 la 25 de ani de închisoare și amendă de la 1.000 la 5.000 de unități convenționale. Constantin Repeșco a fost găsit vinovat doar în comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 217 alin. (2) Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare de 11 luni și cinci zile. El a fost achitat de comiterea celorlalte infracțiuni de care era acuzat, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii. 

Cauza a fost judecată de Curtea de Apel Chișinău de două ori. De fiecare dată instanța a casat sentința primei instanțe și a pronunțat soluții noi. Într-un final, instanța a aplicat și prevederile articolului 385 alin. (4) Cod de procedură penală și a redus termenul pedepsei stabilind următoarele pedepse definitive:

• Ștefan Adam – 15 ani de  închisoare;
• Adrian Repeșcu – 12 ani de închisoare;
• Constantin Repeșco – șase ani de închisoare pentru tâlhărie, fiind achitat pentru omor.

La 15 ianuarie 2014, decizia a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție, care a declarat inadmisibile  recursurile apărării. 

Torturaţi pentru a „recunoaște” înfăptuirea crimei

În 2011 însă, Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) o cerere, denunțând rele tratamente aplicate în timpul urmăririi penale. Guvernul a recunoscut încălcarea articolului 3 și 13 CEDO și a reglementat cauza cu reclamanții, iar Curtea a scos cauza de pe rol la 25 noiembrie 2014. 

La 27 iulie 2015, Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco au înaintat o nouă cerere la CtEDO, în care se plâng de faptul că instanțele naționale au refuzat să redeschidă procesul lor penal, în pofida soluționării amiabile a cauzei în anul 2014.

La 28 martie 2022, avocatul Vitalie Nagacevschi, în numele lui Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco, a depus un nou recurs în anulare, susținând că declarațiile incriminatoare au fost obținute prin tortură, încălcând articolul 3 CEDO. La 13 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul ca inadmisibil,  invocând faptul că acesta a fost declarat repetat.

„Potrivit afirmațiilor lor (ale fraților), încă din momentul reținerii, fiecare ar fi fost supus unor forme grave de tortură fizică și psihologică, diferitor forme de presiuni, cu scopul de a obține declarații auto-incriminatoare. Reclamanții susțin că loviturile, bătăile crunte, utilizarea măștilor de gaz și amenințările repetate au continuat, iar în această perioadă li s-ar fi refuzat atât examinarea medicală adecvată, cât și dreptul la asistență juridică efectivă.

Frații au menționat că au încercat să reclame tratamentele la care ar fi fost supuși, însă, pe parcursul anchetei, ar fi fost intimidați, ca să renunțe la orice astfel de demersuri. Din aceste motive, spun ei, multe dintre leziunile fizice nu au fost documentate în timp util, iar probe relevante nu au fost verificate în mod exhaustiv”, se arată într-un comunicat al Promo-Lex, asociație care, alături de alți doi avocați, a asigurat consultanță fraților Repeșcu și Repeșco, atât în cadrul instanțelor naționale, cât și la CtEDO.

În octombrie 2023, CtEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat, din motiv că declarațiile făcute în timpul urmăririi penale au fost folosite ca probe, fără ca instanțele naționale să verifice riguros circumstanțele în care au fost obținute și să le asigure reclamanților o posibilitate reală de a contesta admisibilitatea acestora. 

La 27 mai 2024, apărarea a depus o cerere de revizuire, în care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și achitarea lui Adrian Repeşcu și Constantin Repeşco pe motivul că infracțiunile nu au fost comise de aceștia, fie dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Ei au mai solicitat suspendarea executării pedepsei și eliberarea acestora până la soluționarea definitivă a cazului. Cererea de revizuire este fundamentată pe recunoașterea de către CtEDO a încălcărilor drepturilor fundamentale.  

Decizia CSJ din 2025

Astfel, la 15 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a constatat că dreptul la un proces echitabil ar fi fost încălcat, în special prin utilizarea unor declarații potențial obținute în condiții contrare articolului 3 din Convenție. Instanța supremă a dispus rejudecarea cauzei, subliniind necesitatea examinării riguroase a tuturor probelor și împrejurărilor care au condus la formularea acuzațiilor.

Cererea de suspendare a executării pedepsei nu a fost admisă, dar Curtea a pus accent pe necesitatea corectării oricăror încălcări procedurale care ar putea afecta temeinicia condamnării. Decizia vizează atât declarațiile reclamate ca fiind obținute sub constrângere, cât și analiza celorlalte probe prezentate în dosar.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.