BNS: Moldovenii lucrează mai puțin

Acesta este al doilea studiu la scară largă, primul fiind realizat în 2005, apoi în 2012. De atunci, instituția a actualizat și extins semnificativ metodologia, iar comparabilitatea rezultatelor este condiționată, avertizează BNS, scrie logos-pres.md.

După o pauză lungă, BNS, cu sprijinul structurilor „ONU-Femei”, a lansat un nou studiu amplu privind cronometrarea vieții cotidiene a cetățenilor, colectând date din iulie până în decembrie 2025.

Principalele concluzii ale sondajului sunt următoarele:

populația Moldovei cu vârsta de 15 ani și peste petrece în medie aproape jumătate din timpul său zilnic (48,5%, sau 11,6 ore) pentru igiena personală și îngrijire (în 2012 – 47,1%);

— 10,9% din durata zilei (2,6 ore) este alocată muncii remunerate (în 2012 – 14,2%);

— 21,0% (5,1 ore) – muncii neremunerate (în 2012 – 19,2%),

— 18,1% (4,3 ore) – timpului liber (în 2012 – 17,5%),

— 1,5% (0,4 ore) – studiului (în 2012 – 0,5%).

Pentru ce ajunge timpul?

Comparativ cu 2012, structura timpului petrecut s-a schimbat: a crescut ponderea timpului personal și a scăzut ponderea timpului dedicat activității productive. Astfel, ponderea activității productive, care include atât munca remunerată, cât și cea neremunerată, a scăzut de la 33,4% în 2012 (8,0 ore pe zi) la 31,9% în 2025 (7,7 ore pe zi).

În același timp, ponderea activității personale (neproductive) a crescut de la 66,7% la 68,1%, ceea ce indică o orientare mai pronunțată spre utilizarea timpului pentru igiena personală, odihnă și alte activități din sfera vieții private, concluzionează statistica oficială.

Analiza pe gen nu a adus surprize majore – cronometrarea femeilor și bărbaților diferă tradițional. Femeile petrec mult mai mult timp cu treburile casnice și îngrijirea copiilor. Bărbații dedică în mod tradițional mai mult timp muncii remunerate (ocupării pe piața muncii) și dispun de un volum mai mare de timp liber curat pe parcursul zilei.

Conform rezultatelor sondajului, femeile alocau muncii neremunerate o parte mai mare din timpul lor personal comparativ cu bărbații (23,7% din timpul zilnic al femeilor față de 18,3% la bărbați). Pe de altă parte, bărbații petreceau mai mult timp la munca remunerată, care reprezenta 13,0% din timpul lor zilnic față de 9,1% la femei. De asemenea, timpul liber ocupa o pondere mai mare în programul bărbaților (19,2%) decât al femeilor (16,7%).

Analiza pe locul de reședință arată că locuitorii orașelor alocau în medie mai mult timp muncii remunerate (13,1% comparativ cu 9,0% în mediul rural) și timpului liber (19,3% comparativ cu 17,0%). În același timp, în mediul rural, o pondere semnificativ mai mare a timpului era ocupată de munca neremunerată, depășind cu 6,8 puncte procentuale nivelul înregistrat în orașe (24,2% comparativ cu 17,4%).

Limita de vârstă aduce propriile ajustări în structura utilizării timpului pe parcursul zilei. Tinerii cu vârsta între 10 și 18 ani demonstrează o distribuție specifică a timpului între studiu și treburile casnice, iar participarea la viața adulților și a societății rămâne la un nivel relativ scăzut.

Tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani dedică procesului de învățare în medie 2,2 ore pe zi, iar pentru îngrijirea personală petrec în medie 11,8 ore pe zi.

Cei mai mulți timp liber, din motive evidente, îl au persoanele de 65 de ani și peste (în medie 5,5 ore pe zi). Urmează tinerii între 15 și 24 de ani, care alocă timp liber aproximativ 4,8 ore pe zi, arată statistica.