Aproape 60.000 de moldoveni așteaptă cetățenia română. Ce schimbări se propun

În același timp, procedura durează în medie aproape patru ani. Între timp, un grup de parlamentari români propune modificarea legislației, astfel încât descendenții foștilor cetățeni ai României să nu mai poată pretinde cetățenia în baza legăturilor de rudenie, scrie stiri.md.

Datele au fost prezentate de deputatul AUR Valeriu Munteanu, în baza unui răspuns oficial al Ministerului Justiției din România, obținut prin intermediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).

La sfârșitul lunii august 2026, instituția avea în examinare 110 054 de cereri de redobândire a cetățeniei române, depuse în baza articolului 11 din Legea cetățeniei. Dintre acestea, 59 437 aparțineau cetățenilor Republicii Moldova, 30 174 — cetățenilor Ucrainei, iar 20 443 — cetățenilor altor țări.

Cel mai mare număr de cereri nesoluționate a fost depus în 2024 — 44 650. Alte 21 990 de cereri au fost depuse în 2023, iar 18 203 — în 2025. Instituția are încă în examinare inclusiv cereri depuse în anii 2020 și 2021.

Termenul mediu de examinare a unei cereri a ajuns la aproximativ 1 370 de zile, ceea ce constituie trei ani și nouă luni.

Una dintre problemele semnalate este insuficiența angajaților care se ocupă de procesarea cererilor. Deși schema de personal a ANC prevede 122 de posturi, dintre care 103 sunt ocupate, doar 25 de angajați examinează nemijlocit cererile depuse în baza articolului 11.

Din ianuarie 2025 până în august 2026, instituția a examinat 63 224 de cereri. Dintre acestea, în 33 860 de cazuri au fost adoptate decizii pozitive, 17 499 au fost respinse, 97 au fost închise fără examinare în fond, iar în alte 11 768 de cazuri a fost stabilit un nou termen pentru adoptarea deciziei.

Instituția explică întârzierile și prin necesitatea verificării autenticității documentelor prezentate de solicitanți. În acest context, ANC a raportat 3 018 cazuri în care instituțiile emitente au confirmat că actele prezentate erau false.

Pentru reducerea numărului de cereri nesoluționate, instituția afirmă că a implementat măsuri de digitalizare, a reorganizat procedurile interne și a intensificat cooperarea cu autoritățile Republicii Moldova și ale Ucrainei. Totuși, ANC estimează că ar mai putea fi necesari doi ani pentru reducerea termenelor de examinare la un nivel acceptabil.

În paralel, un grup de 14 parlamentari din partea Partidului Social Democrat din România (PSD) a depus un proiect de lege care prevede modificarea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei române.

Inițiativa, înregistrată la Senat cu numărul L607/2026, prevede păstrarea mecanismului special de redobândire a cetățeniei doar pentru persoanele care au avut efectiv cetățenia română și ulterior au pierdut-o. Astfel, descendenții acestora nu vor mai putea depune în mod independent cereri pentru obținerea cetățeniei în baza legăturilor de rudenie.

O astfel de modificare ar putea afecta inclusiv cetățenii Republicii Moldova care pretind cetățenia română în baza originii lor.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a criticat inițiativa, declarând că aceasta va limita drepturile descendenților persoanelor care și-au pierdut cetățenia română în urma evenimentelor istorice din secolul trecut.

«Lupta împotriva fraudelor este absolut necesară. Cele 3 018 cazuri confirmate de autorități privind utilizarea documentelor false demonstrează că verificările trebuie să fie stricte [...]. Dar existența cazurilor de fraudă nu poate justifica o limitare generală a drepturilor descendenților foștilor cetățeni ai României», a declarat parlamentarul.

Munteanu a atras atenția și asupra lipsei unor dispoziții tranzitorii clare în proiectul de lege, care să stabilească soarta cererilor deja depuse și aflate în examinare.

Pe 3 noiembrie 2026, Comisia Senatului României pentru românii de pretutindeni a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege. Totuși, acest lucru nu înseamnă respingerea definitivă a inițiativei.

Valeriu Munteanu a cerut conducerii PSD să clarifice poziția partidului față de proiectul de lege și să ia măsuri pentru retragerea acestuia.

Totodată, deputatul a cerut Guvernului României să prezinte un calendar concret pentru reducerea numărului de cereri nesoluționate, majorarea numărului de angajați responsabili de procesarea acestora și eficientizarea verificării documentelor.

Anterior, autorii proiectului de lege declarau că modificările propuse urmăresc reducerea presiunii asupra Autorității Naționale pentru Cetățenie, combaterea fraudelor și consolidarea legăturii dintre solicitanți și statul român.

Ei mai susțineau că proiectul de lege nu afectează posibilitatea foștilor cetățeni ai României de a-și redobândi cetățenia. Totuși, inițiativa exclude dreptul descendenților acestora de a pretinde în mod independent cetățenia în cadrul mecanismului special prevăzut de articolele 10 și 11.