ANSA: Consumatorii nu pot întotdeauna să facă diferența între brânză și produsele cu grăsimi vegetale
Produsele care conțin uleiuri sau grăsimi vegetale nu pot fi vândute sub denumirea de „brânză”, avertizează specialiștii Agenției pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Chiar dacă imită aspectul, gustul și consistența acesteia, pot fi vândute, dar trebuie etichetate corect. Decizia rămâne la cumpărători, relatează noi.md cu referire la radiomoldova.md.
Pentru un kilogram de brânză autentică, oamenii spun că scot din buzunar în jur de 80 de lei. Pentru plăcinte, spun că aleg produsele de brânză, pentru consistența lor.
„Cumpăr și produs, după bani, oamenii cumpără după cum își permit. Eu mai adaug și puțină brânză de oi, să-i schimb gustul. Acum am cumpărat produs de casă”, afirmă cumpărătorii.
„Mai bine aleg mai scump și mai delicios, decât mai ieftin și de care nu sunt sigură”, spun oamenii.
Pentru a nu duce în eroare consumatorii, vânzătorii trebuie să afișeze pe etichetă denumirea corectă. Produsele de tip brânză sunt permise, dar conțin grăsimi vegetale sau alte ingrediente în locul grăsimii lactate.
În general lumea cunoaște care e brânză de casă și care e brânză de fabrică.
„Nu poți întotdeauna să faci o diferență dintre brânza autentică și un produs alimentar care conține grăsimi vegetale, dar aici responsabil în primul rând e producătorul. El trebuie să eticheteze produsul corespunzător și corect, astfel ca să nu ducă în eroare consumatorul, iar consumatorul trebuie să fie întotdeauna atent și să citească eticheta produsului”, a declarat Diana Curchi, directoare adjunctă la ANSA.
Pentru a-și menține calitățile nutritive, brânza trebuie păstrată la frigider, la temperaturi între +2 și +6 grade.
Pe etichetă trebuie să fie menționată data limită de consum, declarația nutrițională, valoarea energetică, precum și datele producătorului sau importatorului.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


