Accidentul mortal de pe bulevardul Decebal: Avocatul șoferului de troleibuz invocă erori grave în anchetă

Prima ședință de judecată este programată pentru 20 ianuarie 2026, scrie unimedia.info.

Potrivit apărătorului, cauza penală a fost expediată în instanță de către procuror, deși, încă din faza urmăririi penale, ar fi existat o abordare unilaterală, cu ideea prestabilită că șoferul troleibuzului este vinovat.

„O cauză unde procurorul de la bun început și-a exprimat indirect poziția unilaterală de examinare a cauzei cu idea prestabilită că șoferul este vinovat.

O cauză în care CTCEJ ne comunica oficial că expertiza autotehnică, menită să stabilească dacă șoferul putea sau nu evita accidentul prin metoda frânării, va fi efectuată abia la începutul anului 2028, iar ulterior, fără explicații, fără acceptarea unor cereri de accelerare, expertiza este realizată „brusc” și transmisă organului de urmărire penală la doar două săptămâni după acel răspuns.

O expertiză care concluzionează că șoferul ar fi avut suficient timp și spațiu pentru a evita impactul, bazându-se pe calcule matematice greșite elementar și pe date inițiale care nu au fost verificate prin probele factuale existente.

O expertiză care nu calculează viteza reală a pietonului, motivând că aceasta a fost „stabilită” de ofițerul de urmărire penală din tabele orientative dintr-o carte din anii ’80, deși există înregistrări video clare, iar în anul 2025 viteza trebuie determinată din date factuale, nu din valori aproximative teoretice. Nu poți face trimitere la tabele cu calcule aproximative atunci când sunt probe din care poți calcula viteza, tabelul teoretic fiind pentru situații când nu există date factuale. 

Un caz în care procurorul afirmă că stabilirea vitezei pietonului și a momentului apariției pericolului ar ține de competența sa „EXCLUSIVĂ” și nu de competența expertului judiciar. Sincer, aceasta este una dintre cele mai greu de explicat afirmații juridice cu care m-am confruntat.

O expertiză în care se afirmă că au fost analizate materialele video, dar în conținut nu există nicio analiză cadru-cu-cadru, nicio fragmentare pe secunde, nicio măsurare a distanțelor raportate la repere fixe din imagine — adică exact ceea ce presupune o analiză video-tehnică reală. Mai mult, expertul nu figurează ca specialist în domeniul videotehnicii în Registrul de stat al experților judiciari.

Un dosar în care ofițerul de urmărire penală concluzionează că șoferul nu ar fi frânat, pentru că nu au fost identificate urme de frânare pe asfalt. Adică, în logica anchetei, dacă nu există urme de cauciuc pe carosabil, înseamnă automat că nu a existat frânare. Orice șofer știe cât de eronată este această abordare.

O situație în care apărării i se reproșează că nu ar fi contestat exactitatea măsurărilor imediat la fața locului, deși șoferul nu este expert tehnic și nu are cum să verifice pe moment corectitudinea unor calcule topografice sau schițe tehnice. Practic ni se sugerează existența unui „drept de decădere” inexistent în Codul de procedură penală.

Un dosar în care toate cererile apărării de efectuare a unei expertize complexe (autotehnică + video-tehnică), cu indicarea concretă a erorilor și omisiunilor, sunt respinse sub pretextul că anumite obiecții nu ar fi fost ridicate „la timp”, ca și cum aflarea adevărului ar fi o cursă contra cronometrului, nu o obligație fundamentală a organelor de urmărire penală”, a scris Andrei Domenco.

„Iar la final, la procedura de finalizare a urmăririi penale, apărării i se acordă șapte zile, în perioada sărbătorilor, pentru a studia un dosar voluminos și a formula cereri, deși Codul de procedură penală operează cu noțiunea de termen rezonabil, nu cu termene arbitrare. Am solicitat 14 zile — un termen absolut normal — tocmai pentru a putea nu doar citi dosarul, ci și redacta cereri motivate. Solicitarea a fost ignorată.

Nimeni nu contestă durerea prin care trec rudele persoanei decedate și nimeni nu încearcă să paseze responsabilitatea sau să minimalizeze tragedia produsă. Este un eveniment grav și extrem de dureros pentru toți cei implicați. Însă, oricât de puternice ar fi emoțiile, soarta unei cauze penale trebuie decisă pe bază de probe obiective și analiză juridică, nu pe percepții sau presiune emoțională”, a subliniat avocatul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.