Curtea Supremă de Justiție a respins contestația Marinei Tauber în dosarul privind blocarea bunurilor

Blocarea bunurilor a fost efectuată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în cadrul măsurilor restrictive internaționale, menite să prevină spălarea banilor, finanțarea terorismului și să protejeze securitatea Republicii Moldova, scrie tvrmoldova.md

Litigiul judiciar a început după decizia SFS din 22 mai 2025 privind blocarea mijloacelor financiare și a resurselor economice ale Marinei Tauber, inclusiv a două bunuri imobile din Chișinău. Măsura a fost aplicată în contextul deciziilor Consiliului interinstituțional de supraveghere a executării sancțiunilor internaționale.

Tauber a contestat decizia la Serviciul Fiscal de Stat, însă, la 15 august 2025, plângerea sa prealabilă a fost respinsă. Ulterior, Ministerul Finanțelor a menținut această decizie prin hotărârea sa din 16 septembrie 2025.

Decizia instanței de fond

În octombrie 2025, Tauber a depus o acțiune împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea deciziei privind blocarea bunurilor, precum și a actului prin care i-a fost respinsă plângerea prealabilă.

În cererea de chemare în judecată, aceasta a susținut că măsura aplicată este neîntemeiată și disproporționată, invocând încălcarea dreptului de proprietate. Potrivit argumentelor reclamantei, bunurile imobile aveau o proveniență legală, întrucât au fost obținute prin moștenire, iar organul fiscal nu a demonstrat existența unei legături între aceste bunuri și activitatea ilegală.

„De aici apare în mod firesc întrebarea: ce legătură există între presupusele riscuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, menționate în preambulul deciziei Consiliului interinstituțional de supraveghere, și bunurile imobile obținute prin moștenire și blocate prin actul administrativ individual contestat? Niciuna! Prin urmare, măsura aplicată nu este necesară într-o societate democratică, întrucât nu urmărește un scop proporțional cu ingerința”, — a argumentat avocatul Marinei Tauber.

La 28 aprilie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea ca neîntemeiată, recunoscând drept legală măsura aplicată de Serviciul Fiscal de Stat.

„Competențele Serviciului Fiscal de Stat se limitează la executarea deciziilor Consiliului interinstituțional de supraveghere. Totodată, serviciul nu are dreptul să revizuiască temeinicia includerii unei persoane în lista subiecților măsurilor restrictive sau să evalueze oportunitatea aplicării acestora. Aceste chestiuni țin de competența exclusivă a Consiliului interinstituțional de supraveghere, în conformitate cu legea”, — se menționează în decizia instanței.

Încheierea Curții de Apel

La 18 mai 2026, avocatul Sergiu Moraru a depus apel în interesele Marinei Tauber. Curtea de Apel Centru, prin încheierea din 24 august 2026, a declarat apelul inadmisibil, deoarece partea motivată a acestuia nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege.

Apărarea a contestat această încheiere la Curtea Supremă de Justiție. Avocatul a susținut că hotărârea motivată a instanței a fost primită efectiv abia la 1 septembrie 2026, iar apelul motivat a fost depus la 7 septembrie, adică în termenul legal de 30 de zile, calculat de la data primirii documentului.

Totuși, Curtea Supremă de Justiție a respins aceste argumente. Instanța supremă a constatat că hotărârea motivată a fost expediată la 8 iulie 2026 atât la adresa de e-mail indicată pentru Marina Tauber, cât și la adresa avocatului acesteia.

Potrivit judecătorilor, termenul de 30 de zile pentru prezentarea apelului motivat a început să curgă la 9 iulie și a expirat la 7 august 2026. Afirmația reprezentantului că nu a primit e-mailul nu anulează consecințele juridice ale notificării, în lipsa unor dovezi că accesul la document a fost imposibil.

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea și a menținut încheierea Curții de Apel Centru privind declararea apelului inadmisibil. Decizia este definitivă și nu poate fi contestată.

Tauber, pe lista de sancțiuni a Consiliului UE

Marina Tauber se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Termenul de aplicare a sancțiunilor a fost prelungit până la 29 aprilie 2027. Măsurile restrictive prevăd înghețarea activelor și interzicerea punerii la dispoziție de fonduri sau resurse economice persoanelor și organizațiilor sancționate. În cazul persoanelor fizice, se aplică și interdicția de intrare sau de tranzit pe teritoriul statelor membre ale UE.

Pe listă figurează, printre alții, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și Evghenia Guțul, precum și organizații precum „Eurasia” și blocul politic „Victorie”.

Regimul de sancțiuni a fost introdus în aprilie 2023, la solicitarea Republicii Moldova, împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în acțiuni care amenință suveranitatea și securitatea țării.

La 30 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat-o pe Marina Tauber la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale formațiunii politice. Instanța a dispus, de asemenea, confiscarea a peste 206 milioane de lei — suma utilizată la comiterea infracțiunilor.

Fosta deputată a părăsit Republica Moldova în ianuarie 2025 și de atunci nu a mai revenit în țară. Marina Tauber a fost acuzată de finanțarea ilegală a partidului „Șor” și de amestec în înfăptuirea justiției. Inițial au fost examinate două dosare penale, care ulterior au fost conexate în cursul procesului de judecată.