Vlah: Cel mai important este să convingem agricultorii să-și asigure recolta

Printre problemele fermierilor se numără seceta, grindina, obstacolele birocratice, lipsa fondurilor pentru a plăti furnizorii de îngrășăminte, împrumuturile bancare și multe altele. Autoritățile, însă, nu rezolvă problema în mod cuprinzător, ci doar „repară găurile”, relatează gagauzinfo.md.

„Dezvoltarea agriculturii în Moldova necesită o abordare inovatoare și cele mai profunde schimbări. Cu o abordare corectă, în doar câțiva ani, sectorul va putea uita de multe probleme care astăzi par insolubile pentru fermieri”, a declarat Irina Vlah.

Ea a propus soluții concrete la problemele agricultorilor. Principalul lucru este să îi convingem pe fermieri să își asigure culturile, în timp ce statul returnează 70% din taxa de asigurare.

„De fapt, după ce a plătit 30% din asigurare, fermierul primește protecție totală a investițiilor sale în câmpuri și livezi. Dacă toți agricultorii ar fi asigurați, seceta actuală nu ar fi problema lor, ci a companiilor de asigurări, care au totul calculat și dispun de rezervele necesare pentru a acoperi pierderile din asigurări”, a declarat Irina Vlah.

În prezent, în Republica Moldova aproximativ 70% din produsele agricole sunt exportate. Cu toate acestea, se exportă în principal materii prime, și nu produse agricole prelucrate, ambalate și, în consecință, mai scumpe.

Irina Vlah propune crearea unui parc agroindustrial în Moldova, care ar concentra întreprinderile de depozitare și prelucrare a produselor agricole, după exemplul zonelor libere pentru întreprinderi, parcurilor industriale sau IT-Park.

Unul dintre aceste proiecte echipa Irinei Vlah, cu sprijinul Primăriei Comrat, a început să fie implementat în 2020. Este vorba despre crearea unui Centru de ambalare, care ar trebui să ofere servicii fermelor mici și mijlocii pentru calibrarea, ambalarea și depozitarea produselor. Această abordare permite „crearea unui produs omogen de la mai mulți agricultori în volumul necesar”, ceea ce va permite producătorilor moldoveni să „satisfacă cererile partenerilor de produse și să încheie mai multe contracte”.

Autoritățile moldovenești nu ar trebui „să urmeze orbește recomandările UE în detrimentul dezvoltării propriei economii”, deoarece „nu suntem membri ai UE”, iar în Europa însăși „încă există și funcționează zone economice libere cu regimuri fiscale favorabile”.

„Pe baza unor condiții fiscale favorabile pentru investiții, deși temporare, de până la 5 ani, Parcul agroindustrial va reuni în jurul său nu doar producătorii agricoli, ci și agroprocesatorii, furnizorii de energie alternativă, producătorii de ambalaje, companiile de transport și alte sectoare conexe. Iar dacă produsele care au fost prelucrate sau depozitate în frigidere într-un astfel de parc sunt exportate integral, investitorul nu va trebui să plătească TVA. În același timp, valoarea adăugată (producția de bunuri finite, nu exportul de materii prime), baza unei economii dezvoltate, va rămâne în Moldova. Ca să nu mai vorbim de noi locuri de muncă, venituri suplimentare la bugetul de stat și un impuls uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii. Moldova nu trebuie să mai fie un exportator de materii prime, trebuie să exporte produse finite”, a subliniat Irina Vlah.

Așa cum vinificatorii s-au unit sub brandul Wine of Moldova, la fel și agricultorii se pot uni sub brandul Taste of Moldova.

Astăzi, agricultorii care cultivă trebuie să caute culturi rezistente la secetă în străinătate, să le selecteze și să le testeze în climatul moldovenesc. Acest lucru ar trebui făcut de Ministerul Agriculturii, oamenii de știință și experți. Rezultatele cercetării „ar trebui să fie disponibile pentru toți agricultorii moldoveni”, care ar trebui „să participe cel puțin simbolic la crearea acestui fond”.