Verșinin, despre evacuarea munițiilor din Cobasna: Va trebui să găsim un limbaj comun cu Rusia

La rândul său, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, consideră că Republica Moldova va fi nevoită, mai devreme sau mai târziu, să găsească o cale de dialog direct cu Federația Rusă, în interesul securității naționale, relatează Radio Moldova.

Vasile Grădinaru: „Armamentul trebuie evacuat”

Singura cale realistă de retragere a acestui armament de pe teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău rămâne cea diplomatică, prevăzută încă de Acordul de la Istanbul, a declarat Vasile Grădinaru.

„Este evident că acest lucru poate fi făcut doar pe cale diplomatică și, după cum vă amintiți, în cadrul Convenției de la Istanbul a fost stabilită calea diplomatică, prin comunicare cu Federația Rusă. Dar noi astăzi nu comunicăm cu Federația Rusă. Mai există ceva — Federația Rusă nu percepe Republica Moldova ca pe un stat egal, o consideră un vasal. Iar aceasta este problema Federației Ruse în relația cu Republica Moldova, la fel ca și cu alte state, despre care ei consideră că trebuie să ne dea indicații și să decidă pentru noi și în locul nostru”, a declarat Grădinaru.

Deputatul a subliniat că, indiferent de cantitatea reală de muniții păstrată la Cobasna, obiectivul rămâne evacuarea completă a armamentului, iar acest lucru poate fi realizat doar cu sprijinul partenerilor occidentali.

„Considerăm că în Republica Moldova avem dreptul să facem ceea ce este bine pentru cetățenii noștri. Pentru noi este evident că această armată și acest armament, indiferent cât se află acolo — douăzeci, patruzeci de tone sau două tone — trebuie evacuați de acolo, conform Acordului de la Istanbul. Vă amintiți, atunci a fost trimis un eșalon sau două-trei, câte au fost, iar acest proces, din păcate, s-a oprit. El trebuie reluat. Este evident că, chiar dacă am avea o discuție directă cu Federația Rusă, cel mai probabil, fără participarea partenerilor noștri europeni și americani, acest lucru nu se va întâmpla”, a explicat deputatul PAS.

Întrebat dacă, în afara canalului diplomatic, există și alte modalități de a obține retragerea munițiilor, Grădinaru a exclus categoric o astfel de posibilitate.

„Analizăm doar calea diplomatică, alte variante nu se discută”, a precizat el.

Alexandru Verșinin: „Va trebui să găsim o limbă comună și cu Rusia”

Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a criticat modul în care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și-a prezentat public raportul privind Cobasna, întrebându-se ce anume a dorit instituția să obțină prin publicarea datelor revizuite despre cantitatea de muniții și potențialul lor exploziv.

„Nu am înțeles logica directorului SIS. Printr-un astfel de mesaj — că sunt 14 mii de tone în loc de 22 de mii de tone, că doar 2 mii de tone au potențial exploziv — ce a vrut să obțină? Să ne liniștească în cazul în care, ferească Dumnezeu, acolo se va produce o tragedie? Ce va fi — unda de șoc va fi mai mică sau mai mare? Care este rostul ca SIS să arunce în spațiul public asemenea informații? A fost un semnal pentru Federația Rusă? Poate un semnal pentru Bruxelles? Cred că există alte canale de comunicare, iar SIS ar trebui să fie foarte atent atunci când publică asemenea informații”, a declarat Verșinin.

Deputatul a subliniat că obiectivul principal trebuie să rămână retragerea munițiilor și a trupelor rusești de pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale, chiar dacă acest proces nu poate depinde exclusiv de inițiativa Federației Ruse.

„Obiectivul principal și real trebuie să fie evacuarea acestor muniții și a acestei armate de ocupație de pe malul stâng al Nistrului, iar aici trebuie într-adevăr să găsim soluții. Nu trebuie să așteptăm pur și simplu ca Federația Rusă să vină singură și să evacueze aceste muniții. Poate OSCE se va implica — vedem că avem un nou șef al OSCE, domnul Smith. Poate partenerii europeni ne vor ajuta în această privință. Este clar că nimeni nu are nevoie de acest armament și de aceste muniții vechi, învechite, iar Europa nu va risca niciodată să le scoată din Cobasna și, de exemplu, să le amplaseze în centrul Bruxelles-ului”, a declarat Verșinin.

Potrivit deputatului, Republica Moldova va fi nevoită, la un moment dat, să găsească o formă de dialog direct cu Federația Rusă, în pofida dificultății unei astfel de decizii.

„Responsabilitatea ne revine nouă și trebuie să găsim o limbă comună. Într-o bună zi, va trebui să găsim o limbă comună și cu Federația Rusă, pentru că vedem că și partenerii americani, vrând-nevrând, discută cu ea. Pentru a purta un dialog și a obține informații, trebuie să vorbești cu toate părțile, indiferent dacă îți place sau nu. Dar, în interesul statului și al cetățenilor, ești obligat să porți un dialog, mai ales ținând cont că nu ai control asupra acestui depozit și asupra acestui teritoriu”, a subliniat deputatul Partidului „Democrația Acasă”.

SIS, împreună cu Agenția de Informații Militare a Ministerului Apărării, a publicat pe 21 august un raport potrivit căruia amenințarea reprezentată de depozitul de muniții de la Cobasna a fost exagerată, timp de două decenii, de reprezentanții regimului de la Tiraspol și de Moscova. Potrivit datelor oficiale, din stocul inițial de 20 de mii de tone, anunțat în 2006, au mai rămas în prezent circa 14 mii de tone, iar volumul real al conținutului exploziv constituie 2.800 de tone. Acest lucru, potrivit raportului, contrazice scenariul unei catastrofe regionale.

Potrivit raportului, o eventuală explozie la Cobasna nu ar avea consecințe comparabile cu cele de la Hiroshima. Raza de impact s-ar limita la doi kilometri și ar afecta doar o localitate din apropiere. Directorul SIS, Alexandru Musteața, a menționat că analiza se bazează pe rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, imagini din satelit, surse deschise și secrete, precum și pe analiza comunicațiilor și semnalelor electronice.

Raportul respinge, de asemenea, declarațiile oficialilor ruși, inclusiv afirmația secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, care, în aprilie 2026, a declarat că munițiile de la Cobasna ar putea provoca „o catastrofă ecologică regională”. Musteața a explicat, într-o conferință de presă, de ce un astfel de scenariu este imposibil din punct de vedere tehnic.

„O bombă precum cea lansată asupra Hiroshimei echivalează cu 15 mii de tone de TNT și este de aproximativ 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca acest scenariu să devină realitate, ar fi necesar ca 1.500 de bombe convenționale, de câte 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna, având în vedere ce anume și în ce cantitate este păstrat acolo”, a explicat directorul SIS.