Un proiect de lege privind recunoașterea genocidului armean din 1915, înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova

În această zi, acum 110 ani, în 1915, pe teritoriul Imperiului Otoman a început o serie de evenimente tragice, în urma cărora au fost uciși mai mult de un milion și jumătate de armeni, evenimente care au fost caracterizate de istorici, experți și recunoscute de multe țări drept genocidul armean.

Deputatul Parlamentului Republicii Moldova, Gaik Vartanean, fostul lider al comunității armene, a înregistrat un proiect de lege pentru recunoașterea și condamnarea evenimentelor din 1915 drept „genocid”. Proiecte similare au fost adoptate de-a lungul anilor în mai multe țări, inclusiv în șase din cele șapte țări ale G7, dar și în majoritatea țărilor din UE, SUA, Canada și Rusia.

În cadrul unei conferințe de presă în Parlament, deputatul Gaik Vartanean a subliniat că „acest proiect nu este politic, ci contribuie la faptul că Moldova va deveni parte a țărilor care prețuiesc demnitatea umană, toleranța interetnică și armonia, drepturile omului și justiția istorică”. De asemenea, el a menționat că „Parlamentul actual, al cărui mandat se încheie în câteva luni, ar putea să-și încheie activitatea într-o notă pozitivă, votând un astfel de proiect nobil și important, mai ales pentru o țară care este candidată pentru Uniunea Europeană”.

Liderul comunității armene, Karen Ovanesian, a menționat că „sunt fericit să trăiesc într-o țară unde pot vorbi liber despre paginile tragice ale trecutului, despre crimele împotriva poporului meu. Sunt bucuros că nu există obstacole în a vorbi despre aceasta, păstrându-ne cultura, credința și limba. Mulți se întreabă ce a fost (genocidul armean)? Acești oameni nu țineau arme în mâini și nu luptau pentru interese teritoriale. Ei trăiau în casele lor, neavând nicio idee că va veni ziua când vor fi scoși din casele lor. Aproape un milion și jumătate de oameni au suferit, dintre care femei și copii. Astăzi vedem ce se întâmplă în lume și condamnăm pentru ca așa ceva să nu se mai repete.”

Liderul organizației de tineret a armenilor din Moldova, Karen Gasparean, a declarat că „în contextul parcursului european al Republicii Moldova, această recunoaștere ar demonstra nu doar angajamentul față de valorile europene – adevărul, drepturile omului și memoria istorică – dar și maturitatea democratică a statului nostru. Acesta este un pas simbolic, dar extrem de important pe drumul unei Moldove care respectă diversitatea, condamnă crimele împotriva umanității și își asumă un rol activ în promovarea păcii și justiției. Recunoașterea genocidului armean de către Parlamentul Republicii Moldova ar deveni un act de demnitate și solidaritate – cu trecutul, cu istoria, cu suferințele altora. Acest pas nu acuză, nu condamnă, nu rescrie istoria. El doar spune adevărul și restabilește justiția față de memoria celor care au fost uciși doar pentru că erau armeni.”

Avocatul Mariana Barașianț a enumerat latura juridică și aspectele internaționale ale recunoașterii genocidului armean de către diferite state, oferind și statistici: „În ultimele decenii, un număr semnificativ de state și organizații internaționale au recunoscut aceste evenimente ca genocid, așa cum este definit în Convenția ONU din 1948 privind prevenirea crimei de genocid și pedepsirea acesteia. Printre ele se numără: Uniunea Europeană ca organizație, SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Italia, Belgia, Austria, Elveția, Suedia, Olanda, Danemarca, Rusia, Polonia, Lituania, Letonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Argentina, Brazilia, Mexic, Chile, Bolivia, Paraguay, Venezuela, Uruguay, Cipru, Bulgaria, Liban, Portugalia, Luxemburg și Vatican. De asemenea, este important de menționat că „Articolul II” din Convenția respectivă definește genocidul ca orice act comis cu intenția de a distruge total sau parțial un grup național, etnic, rasial sau religios”.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.