Stoianoglo: Restricționarea accesului la informații pe criteriul lingvistic contravine principiilor europene
Deputatul Alexandr Stoianoglo a declarat că Parlamentul reprezintă toți cetățenii Republicii Moldova — vorbitorii de limbă rusă, găgăuzii, bulgarii și reprezentanții altor naționalități.

El a menționat că „restricționarea accesului la informații pe criteriul lingvistic contravine principiilor europene”, transmite infotag.md.
Stoianoglo a declarat în emisia Exclusiv TV că în Parlamentul European deputații vorbesc în diferite limbi, inclusiv în rusă, iar acest lucru nu creează obstacole în activitate.
Stoianoglo a remarcat că „astfel de restricții par cu atât mai ciudate cu cât se apropie alegerile, când autoritățile promit alegătorilor vorbitori de limbă rusă protecția drepturilor lor și posibilitatea de a comunica în limba maternă”.
Deputatul a subliniat că „dacă o parte a cetățenilor nu stăpânește limba de stat, responsabilitatea pentru aceasta nu revine oamenilor, ci statului, care în 35 de ani nu a creat condiții suficiente pentru învățarea acesteia”.
El consideră că statul este obligat să asigure drepturi egale tuturor cetățenilor, indiferent de limbă, naționalitate și religie. Drept exemplu, Stoianoglo a menționat Găgăuzia.
„Regiunea este adesea acuzată de lipsa dorinței de a învăța limba de stat, însă în 35 de ani nu a fost deschisă nicio școală cu predare în limba de stat. Singura excepție este liceul Mihai Eminescu, deschis cu sprijinul Ambasadei României. Și dacă anterior în liceu nu reușeau să se înscrie nici măcar zece elevi, astăzi funcționează zece clase cu câte cincisprezece copii în fiecare”, a spus Stoianoglo.
În opinia deputatului, „acest fapt indică că problema nu constă în lipsa dorinței oamenilor de a învăța limba de stat, ci în lipsa oportunităților pentru aceasta”.
De asemenea, el a menționat că propriii săi copii au absolvit o școală moldovenească, iar astăzi limba de stat este pentru ei limba naturală a comunicării cotidiene. Totodată, în cadrul emisiunii, Alexandr Stoianoglo, care deține și cetățenia României, a vorbit exclusiv despre o „limbă de stat”, evitând să o numească română.


