Extinderea UE ar putea consolida legăturile economice dintre Moldova și România

Acest lucru este demonstrat de o analiză publicată de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS). Documentul identifică oportunități pentru Moldova, legate de relații mai strânse cu România și de participarea la rețelele europene de furnizori, scrie logos-pres.md

Totuși, pentru valorificarea acestor oportunități sunt necesare reforme, infrastructură și investiții, care trebuie inițiate înainte de aderarea la UE, se menționează în studiu.

Potențialul Moldovei

Autorii văd potențialul Moldovei în dezvoltarea producției de componente electronice, fascicule de cabluri, piese auto, precum și în consolidarea sectorului agroalimentar și a serviciilor pentru afaceri. Aceste activități pot beneficia de apropierea producției de piețele europene, un proces numit „externalizare de proximitate”.

Moldova are deja un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE, însă barierele administrative, diferențele de reglementare și costurile logistice limitează investițiile. Procesul de aderare la UE poate reduce aceste obstacole prin aplicarea unor reguli mai previzibile în domeniul concurenței, achizițiilor, vămuirii și protecției investițiilor.

Pentru companiile românești, legăturile cu producătorii moldoveni și proiectele transfrontaliere pot deschide oportunități în domeniul furnizării, transportului și serviciilor. Conexiunile feroviare, rutiere, energetice și digitale sunt importante pentru circulația mărfurilor și reducerea costurilor.

Comisia Europeană menționează deja sprijinul prin mecanismul „Conectarea Europei” pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Moldova și România. Acesta este un exemplu de cooperare înainte de aderarea la UE, care, în sine, nu determină amploarea viitoarelor beneficii economice.

CEPS avertizează că atragerea producției doar prin costuri reduse poate menține țările candidate în domeniul activităților cu venituri mici. Dezvoltarea furnizorilor locali, instruirea angajaților și transferul de tehnologii sunt necesare pentru creșterea productivității. Mobilitatea forței de muncă are consecințe diferite. Companiile din UE pot găsi specialiști, în timp ce Moldova riscă să piardă personal calificat.

Autorii recomandă circulația competențelor, inclusiv revenirea specialiștilor, investițiile diasporei și transferul de cunoștințe, însoțite de oportunități economice în țara de origine.

Fiecare țară are propriul drum spre Uniunea Europeană

Experiența extinderilor precedente servește drept reper, dar nu garantează aceleași rezultate. Studiile FMI arată că, în 2019, venitul pe cap de locuitor în țările care erau membre ale UE înainte de 2004 era cu aproximativ 10% mai mare decât în scenariul fără extindere din acel an. Acest procent descrie nivelul cumulativ estimat după 15 ani, nu ritmul anual de creștere sau sporul fiecărei țări.

România a aderat la UE în 2007, iar această cifră nu reprezintă o estimare a beneficiului său din viitoarea extindere. Studiile reunite de CEPS au perioade de timp și presupuneri diferite și nu conțin o prognoză individuală pentru România sau Moldova.

Sprijinul financiar existent trebuie analizat separat de aceste scenarii. Facilitatea pentru reformă și creștere economică pentru Moldova acoperă perioada 2025–2027, iar volumul său constituie circa 1,9 miliarde de euro. Potrivit Consiliului UE, aceasta include până la 385 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro sub formă de credite concesionale, în condiții și la rate ale dobânzii avantajoase. Plățile sunt condiționate de realizarea reformelor în cadrul unui program convenit cu Uniunea, iar suma nu reprezintă fonduri deja cheltuite în economie.

Comisia Europeană a anunțat, la 5 octombrie 2026, o plată suplimentară către Moldova în valoare de 157 de milioane de euro, după evaluarea pozitivă a implementării a 18 reforme. Aceste reforme vizează, printre altele, dezvoltarea sectorului privat, guvernanța economică, piața muncii, energia și buna guvernare. Plata reprezintă o etapă a mecanismului deja adoptat, distinct de recomandările CEPS privind integrarea economică accelerată.

Analiza este semnată de Tinatin Akhvlediani, Pierre-Alexandre Balland și Andrea Renda și face parte din proiectul „Extindere fără iluzii”, susținut de Direcția Generală Extindere și Vecinătatea Estică a Comisiei Europene. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reprezintă poziția oficială a UE.

Totuși, opinia experților prezintă un interes incontestabil pentru Moldova, ca țară candidată. Ei recomandă accelerarea investițiilor în infrastructură, industrie și calificare înainte de aderarea la UE, cu acces etapizat la piața unică, legat de reforme verificabile.

Pentru întreprinderi și angajați, beneficiile vor depinde de investițiile realizate, productivitatea muncii și capacitatea economiei locale de a menține activități care creează valoare adăugată.