Opoziția parlamentară pledează pentru „democratizarea radicală a procesului electoral”

Proiectul de modificări propus la Codul electoral nr. 325/2022 „prevede o democratizare radicală a procesului electoral”, transmite logos-pres.md.

Unul dintre autorii săi, deputatul independent, reprezentantul partidului „Congresul Civic” Mark Tkaciuk, prezentând documentul la audierile parlamentare, a declarat că scopul principal este „să recâștigăm încrederea cetățenilor în alegeri”. Șase modificări cheie. Proiectul prevede șase amendamente principale.

În primul rând, opoziția insistă asupra „reformei instituționale a Comisiei Electorale Centrale”. Aceasta presupune că majoritatea în CEC, conform amendamentelor propuse în legislație, va aparține opoziției: cinci din nouă membri ai Comisiei (inclusiv președintele). Iar majoritatea parlamentară va avea doar un singur membru (spre deosebire de norma actuală, care prevede numirea proporțională în funcție de distribuția mandatelor în parlament). Parlamentul nu va avea dreptul să respingă candidaturile propuse, dacă candidații îndeplinesc cerințele legale.

Totodată, se introduc mandate individuale de șase ani pentru fiecare membru, ceea ce ar trebui să asigure o rotație treptată („ordine șahistă”) și „să protejeze organul de conjunctura politică la schimbarea majorității parlamentare”.

În al doilea rând, se propune „democratizarea procedurilor de vot în străinătate”. „Se implementează un sistem permanent de înregistrare prealabilă a cetățenilor cu un ciclu de actualizare a datelor de patru ani, bazat pe modelul francez. Se stabilește o legătură directă între datele de înregistrare și numărul secțiilor de vot deschise, ceea ce exclude arbitrarul administrativ.

Pentru a asigura o transparență fără precedent, CEC este obligată să transmită în direct online procesul de votare și numărare a voturilor din fiecare secție de vot din străinătate”, se arată în proiectul de lege.

În al treilea rând, proiectul exclude aplicarea sancțiunilor în afara instanței: anularea înregistrării unui concurent, sancțiuni împotriva mass-media sau retragerea acreditării observatorilor sunt permise exclusiv pe baza unei decizii judecătorești.

De asemenea, doar o hotărâre judecătorească va decide asupra „blocului camuflat”, decizie pe care în prezent o ia CEC. În același timp, Serviciul de Informații și Securitate este complet exclus din procesul de verificare a candidaților, funcțiile sale fiind limitate la protecția securității naționale – spionaj și contra-spionaj, fără a afecta filtrele electorale.

În al patrulea rând, se extinde controlul civil asupra alegerilor: se restabilește dreptul partidelor politice de a-și acredita proprii observatori, inclusiv pentru partidele admise la alegeri, dar care nu participă efectiv. Reprezentanții concurenților și observatorii primesc dreptul nu doar la fotografiere și filmare, ci și la realizarea de transmisiuni live în secțiile de vot, ceea ce clarifică norma.

În al cincilea rând, se asigură egalitatea de șanse și protecția drepturilor tuturor participanților la proces. Proiectul elimină barierele tehnice și birocratice pentru participarea egală a cetățenilor.

Pentru protejarea dreptului de a susține forțele politice se introduce o procedură simplificată de raportare pentru donațiile mici, în limita unui salariu mediu. Această măsură protejează confidențialitatea vieții private și asigură o participare mai largă a cetățenilor în viața politică a țării.

Pentru a asigura accesibilitatea procedurilor se stabilește un mecanism automat de furnizare a buletinelor de vot în limbile pe baza datelor recensământului, garantând realizarea dreptului subiectiv de vot fără cereri administrative. În campania electorală, sondajele de opinie trec la principiul notificării, eliminând riscul cenzurii din partea CEC.

În al șaselea rând, se consolidează legitimitatea și stabilitatea procesului.

Proiectul elimină votarea pe două zile ca factor care crește riscul de falsificări și lipsă de control. În plus, se introduce interdicția pentru orice „proiecte pilot” și experimente discriminatorii (de exemplu, votul poștal selectiv), neprevăzute de lege.

PAS a ignorat, CEC a criticat

La audieri au lipsit reprezentanții Partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), ceea ce vicepreședintele din partea Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea a legat de „frica” de a-și susține poziția. Totuși, asupra proiectului opoziției s-a exprimat vicepreședintele CEC Pavel Postica. Mai mult, comisia a pregătit un aviz consultativ asupra proiectului, în care a criticat o parte din propunerile opoziției.

În special, aceasta se referă atât la ideea de a introduce posibilitatea fotografierii și filmării, cât și la realizarea transmisiunilor live din secțiile de vot. Potrivit lui Postica, acest lucru contravine standardelor internaționale, deoarece încalcă unul dintre principiile fundamentale ale alegerilor – secretul votului.

În opinia lui Postica, lipsa posibilității partidelor de a avea proprii observatori la alegeri nu le încalcă drepturile, deoarece au dreptul să aibă proprii reprezentanți în secțiile de vot. Reprezentanții partidelor participante la alegeri efectuează, practic, și monitorizarea procesului de votare.

El a recunoscut că, conform Codului electoral actual, intrat în vigoare în 2022, Comisia are într-adevăr dreptul să aplice anumite sancțiuni, însă „toate pot fi contestate în instanță”.

Problemele legate de abuzul de putere și monopolul politic

Opoziția afirmă că proiectul este menit să restabilească echilibrul între putere și opoziție.

„Astăzi vorbim despre instaurarea (de către putere) a unui monopol politic (în Moldova), care nu are niciun fundament juridic. Nu se poate asigura dezvoltarea cu un monopol. Prin proiectul de lege propus, oferim, chiar dacă puțin, restabilirea echilibrului între putere și opoziție”, a declarat președintele Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc.

Deputatul „Partidului Nostru” Alexandru Berlinschii a subliniat, de asemenea, că problema principală „nu este în legislație”.

„Problema este în instituțiile de stat și în modul în care se aplică legea. Din păcate, cel puțin în ultimele două campanii electorale, am fost martorii unor standarde duble din partea organelor de stat”, a remarcat el.

Președinta PCRM Diana Caraman a subliniat că, pentru a schimba situația și a recâștiga încrederea cetățenilor în procesul electoral, este necesar, printre altele, să se schimbe și percepția asupra CEC – Comisia „trebuie să devină cu adevărat o instituție independentă, nu un instrument politic”.

În încheierea discuției, Mark Tkaciuk a atras atenția că proiectul propus este, înainte de toate, un proiect „despre căutarea echilibrului”.

„Echilibrul este întotdeauna un sistem. Partidul de la putere își asumă responsabilitatea pentru puterea executivă, iar opoziția gestionează banii publici și răspunde de alegeri. Acesta ar fi echilibrul. Pentru a înțelege cum funcționează un sistem democratic, trebuie să privim lucrurile dintr-o perspectivă puțin mai largă.  Este necesară continuitatea. Nu invidiez viitoarea opoziție parlamentară, dacă va fi judecată după legile actualei puteri. Și înțeleg că actuala opoziție se confruntă cu o imensă tentație de a nu schimba nimic, și nu doar în sistemul electoral. A obține o putere precum cea care există astăzi reprezintă o tentație uriașă. Iar în ceea ce privește actuala putere, nu putem decât să regretăm că aceasta ratează ocazia de astăzi de a-și schimba soarta viitoare…”, a declarat deputatul.