Nosatîi: Proiectul de lege privind starea de asediu nu introduce norme fundamental noi

Potrivit oficialului, inițiativa a apărut în urma evaluării ulterioare a legislației, realizate de Parlament, care a recomandat introducerea unor modificări în legislația ce reglementează regimurile juridice speciale, scrie realitatea.md

Ministrul a declarat că principalele amenințări la adresa securității naționale a Republicii Moldova provin din partea Federației Ruse, a interpușilor săi și a statelor care nu doresc ca țara noastră să dispună de capacități pentru a-și proteja cetățenii.

„Principala amenințare la adresa securității naționale, potrivit Strategiei Naționale de Apărare, provine din partea Federației Ruse, a interpușilor săi și a țărilor care nu doresc ca Republica Moldova, în calitate de stat independent, neutru și pașnic, să aibă posibilitatea de a-și proteja cetățenii”, a declarat ministrul Nosatîi.

Potrivit acestuia, legea privind starea de asediu și starea de război există din 2002 și a fost modificată în repetate rânduri de-a lungul anilor. Unele prevederi au fost ulterior separate în acte normative distincte, inclusiv cele referitoare la starea de urgență, care în prezent este reglementată printr-o lege separată.

Ministrul a precizat că actualul proiect de lege urmărește definirea mai clară a atribuțiilor, responsabilităților și obligațiilor instituțiilor de stat în cazul instituirii unor astfel de regimuri juridice speciale. El a subliniat că scopul inițiativei este perfecționarea cadrului juridic, și nu introducerea unor prevederi fundamental noi.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Apărării stabilește condițiile în care poate fi instituită starea de asediu sau starea de război, atribuțiile autorităților și măsurile care pot fi aplicate în astfel de situații. Documentul urmează să înlocuiască Legea nr. 212/2004 și include prevederi referitoare la amenințările hibride grave la adresa securității naționale.

Una dintre modificările propuse vizează procedura de instituire a stării de război. Dacă legislația în vigoare permite președintelui să declare acest regim și ulterior să informeze Parlamentul, proiectul de lege prevede emiterea unui decret prezidențial, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va trebui, de asemenea, să informeze și să convoace Parlamentul, precum și să notifice Consiliul de Securitate al ONU. Se propune ca starea de asediu să fie instituită prin hotărâre a Parlamentului.