MAE al României a răspuns Moscovei la acuzațiile privind portul Giurgiulești

Directorul celui de-al doilea departament european din cadrul MAE al Rusiei, Iuri Pilipson, a declarat că portul poate fi utilizat pentru transportarea în Ucraina a diferitelor tipuri de mărfuri, inclusiv a celor destinate forțelor armate ucrainene, informează Radio Moldova.

„Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a afirmat oficialul MAE rus.

În aceeași declarație, oficialul rus a criticat și discuțiile privind unirea Republicii Moldova cu România. Pilipson a susținut că promovarea acestui subiect în spațiul public ar reprezenta o campanie menită să creeze impresia unei susțineri tot mai mari pentru unire. El a invocat rezultatele recensământului din Republica Moldova, potrivit cărora 76,7% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 8% români.

„Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”, a adăugat el.

Reacția MAE de la București: Propagandă stalinistă

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a calificat afirmațiile Moscovei drept „propagandă stalinistă” și a criticat Rusia pentru că pune sub semnul întrebării identitatea națională și suveranitatea altor state.

„Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție”, a declarat Țărnea.

Purtătorul de cuvânt al diplomației române a amintit și de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând că Moscova „omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin”.

„Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”, a mai transmis Andrei Țărnea.

România a preluat în aprilie 2026 compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port al Republicii Moldova accesibil navelor maritime și fluviale și gestionează peste 70% din importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

În discuțiile recente despre eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România, subiectul a fost readus în atenție în 2018, când Parlamentul României a adoptat o declarație prin care afirma că Bucureștiul este pregătit să susțină un eventual demers de reunificare, dacă acesta va fi dorit de cetățenii Republicii Moldova.

Tema a revenit în prim-plan la începutul acestui an, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum. Ulterior, șefa statului a spus că reunificarea ar putea reprezenta o cale mai rapidă spre Uniunea Europeană, în cazul în care parcursul european al Republicii Moldova ar fi blocat.

Potrivit unui sondaj iData din luna mai curent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România, în timp ce în România nivelul de susținere este de aproximativ 72%.