Conceptul reformei administrației publice locale a fost supus unui val de critici

Reforma administrativ-teritorială planificată de autorități este criticată atât de analiști independenți și politicieni din opoziție, cât și de mulți primari – atât conceptul, cât și metodele de implementare, transmite logos-pres.md.

Chiar și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a menționat că reforma propusă nu este cea mai populară, dar „nu putem lăsa implementarea ei generațiilor viitoare”.

Principalele direcții ale criticii: reforma este planificată astfel încât să aducă la putere în unitățile administrativ-teritoriale reunite reprezentanți ai PAS, în timp ce metodele de realizare a acesteia contravin Constituției Republicii Moldova și legislației europene. Cum reforma va aduce la putere reprezentanții PAS Reforma administrativ-teritorială a Moldovei este construită de Guvern în jurul viitorilor candidați ai partidului Maiei Sandu la alegerile locale, susține liderul liberal-democraților Vlad Filat.

Așa explică el întârzierea cu publicarea variantei guvernamentale a reformei, deoarece nu au fost încă stabiliți toți candidații PAS la nivel local: „Reforma administrativ-teritorială trebuie să conducă în final la ce? La o administrație autonomă, autosuficientă din toate punctele de vedere, care să poată oferi populației servicii calitative la fața locului. Abordarea lor [a partidului Sandu] este cu totul alta. Cum să redesenezi administrativ și teritorial primăriile și raioanele astfel încât să obțină cel mai bun rezultat la alegeri”.

În prezent, a subliniat el, reforma nu este construită în jurul indicatorilor socio-economici obiectivi, ci în jurul viitorilor candidați, adaptând situația locală pentru aceștia, realizând fuziuni voluntare ale satelor și comunelor în folosul lor, eliminând concurenții cu promisiuni că aceștia vor deveni viceprimari. Și aceasta este „o abordare absolut nedreaptă și sortită eșecului de la început”.

Primarii insistă pe referendumuri

Congresul Autorităților Locale (CALM) afirmă că reforma în forma sa actuală, totală sau parțială, nu este susținută nici măcar de unii primari membri ai partidului de guvernământ. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat că „unirea sau fuziunea primăriilor fără consultări directe și eficiente cu toți locuitorii este un act neconstituțional, abuziv, imoral și antieuropean”.

Explicând poziția CALM privind proiectul reformei administrațiilor locale, Furdui a precizat că orice încercare de fuziune impusă împotriva voinței comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat.

„CALM a prezentat deja o viziune clară asupra majorității aspectelor acestei reforme. Pe scurt, aceasta corespunde în mare măsură opiniei generale privind necesitatea reformelor și direcțiile lor principale: descentralizarea, reforma administrativ-teritorială, în primul rând la nivel raional, regionalizarea, consolidarea procesului de unire voluntară (voluntară, nu forțată), măsuri pentru întărirea autonomiei financiare, continuarea proiectelor de dezvoltare locală și regională etc.”, a menționat Furdui.

Totodată, în ceea ce privește așa-numita unire „voluntară” și, mai ales, cea normativă (obligatorie), după o analiză juridică profundă rezultă concluzia principală: există semne evidente de neconstituționalitate și abuz față de oameni și comunități locale, dacă nu se desfășoară consultări autentice și eficiente prin singura metodă demnă de încredere – referendumul.

Nicio altă formă de transparență sau consultare a grupurilor de locuitori ai comunităților locale (publicații, sondaje, adunări), care nu garantează dreptul fiecărui locuitor al comunității locale respective la exprimare, nu poate fi considerată consultare reală și eficientă.

Din contră, este înșelătorie și imitare a consultărilor. Pentru că este pusă în joc însăși viitorul unității administrativ-teritoriale. Este vorba despre lichidarea administrației locale reprezentative (primar și consiliu local) și transformarea acesteia din subiect de drept într-o simplă localitate/frază lipsită de dreptul de a lua decizii și de identitate juridico-administrativă, insistă Furdui.

Ce spun avocații

Congresul Autorităților Locale a comandat o analiză juridică privind conformitatea conceptului reformei cu documentele fundamentale. În aceasta se afirmă că conceptul și metodele reformei contravin:

— Articolul 75 din Constituție: chestiunile esențiale ale societății și statului sunt supuse referendumului;

— Articolul 109 din Constituție: consultările cu cetățenii sunt principiu fundamental al autonomiei locale;

— Articolul 2 din Constituție: suveranitatea aparține poporului, exercitată direct sau prin organe reprezentative;

— Cartea Europeană a Autonomiei Locale (articolul 5): orice modificare a limitelor teritoriale locale necesită consultarea comunităților interesate, posibil prin referendum;

— Codul Electoral (articolul 218, punctul 2): unirea mai multor localități poate fi subiectul unui referendum consultativ local;

— Legea nr. 225/2023 privind unirea voluntară: principiul transparenței impune consultări cu locuitorii tuturor unităților administrative interesate.

Consecințele negative la care poate duce reforma în forma sa actuală (argumentele CALM):

— Destabilizarea societății – lichidarea a peste jumătate din autoritățile locale/primari va provoca tensiuni sociale, proteste și pierderea încrederii în instituțiile statului.

— Divizarea comunităților locale – dispariția primarilor va slăbi coeziunea socială și va intensifica sentimentul de marginalizare în rândul localităților mici.

— Riscul unui impas politic – o reformă radicală impusă fără consens va servi drept bază pentru polarizarea scenei politice, creând conflicte între centru și periferie.

— Blocarea procesului de integrare europeană – o reformă forțată, contrară standardelor democratice, poate fi percepută ca o abatere gravă de la angajamentele internaționale și va încetini sau chiar bloca calea europeană.

— Reorientarea Guvernului – în loc să se concentreze pe reforme importante în domeniul economic, judiciar și al securității, Guvernul va fi nevoit să gestioneze crize administrative neprevăzute cauzate de reforma radicală.

În spatele procesului de fuziune pot exista interese ascunse

Procesul de reorganizare a autonomiei locale, promovat de autorități sub sloganul „fuziunii”, ridică îngrijorări privind impactul asupra localităților rurale, lipsa unor explicații clare privind modul de realizare și consecințele pe termen lung pentru populație, a declarat în emisia unui post de televiziune din Moldova Dumitru Roibu, președintele partidului politic „Alianța Moldovenilor”.

Potrivit acestuia, consecințele reorganizării pot fi resimțite direct de locuitorii satelor, inclusiv din cauza restricționării accesului la servicii publice și scăderii valorii proprietăților.

„Riscurile pe care le anticipăm sunt dispariția multor localități, deprecierea caselor. Oamenii care au muncit și au construit case riscă să rămână în sate unde nu va mai exista primărie, școală sau grădiniță. Aceasta transformă localitatea într-una dispărută și conduce inevitabil la depopulare”, consideră Dumitru Roibu.

În strategia reformei administrației publice adoptată de Guvern în 2023 se spune clar că unele case de cultură trebuie închise sau transformate în alte instituții, iar alte obiective sociale din localitate pot dispărea. Pe de altă parte, autoritățile susțin că vor închide doar primăriile, ceea ce creează neclarități.

„De fapt, vom avea o supraîncărcare a muncii în unele primării, unde un funcționar va fi nevoit să lucreze pentru patru, iar calitatea serviciilor va avea de suferit. Mai există și un interes ascuns, la care îndemn cetățenii să se gândească – perspectiva vânzării terenurilor străinilor. Alte interese nu văd în aceste acțiuni”, afirmă Dumitru Roibu.

Partidul condus de Roibu a formulat o serie de recomandări, printre care:

— limitarea strictă a posibilităților de unire a localităților cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori;

— reducerea pragului minim pentru unitățile municipale reunite la 1.500 de locuitori, conform legislației în vigoare;

— interzicerea stimulentelor financiare pentru fuziuni;

— menținerea uniformității competențelor pentru autoritățile locale de același nivel;

— renunțarea la transferul responsabilităților în domeniul educației, sănătății și asistenței sociale către niveluri superioare;

— finanțarea exclusivă a reformelor posibile din bugetul de stat, fără implicarea partenerilor externi.