Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile «legii von Hebel»
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale normele care permiteau numirea membrilor străini ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor cu 51 de voturi în loc de 61, în cazul unei votări repetate.

Modificările prevedeau o procedură specială pentru candidații propuși de partenerii de dezvoltare. Dacă, la prima votare, aceștia nu obțineau susținerea a trei cincimi dintre deputații aleși, comisia juridică putea reexamina candidaturile în aceeași sesiune parlamentară, transmite rupor.md
La înaintarea repetată a acelorași candidați, pentru numirea acestora era suficientă majoritatea deputaților aleși, adică 51 de voturi.
CC a admis sesizarea deputaților Ion Chicu, Alexandr Berlinschi, Adrian Lebedinschi, Alexandr Verșinin și Diana Caraman. Curtea a declarat neconstituționale alineatul (5¹) al articolului 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, precum și o normă similară din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.
Prevederile contestate au fost introduse prin legea din 5 martie 2026. Deputații au sesizat CC a doua zi. Aceștia au solicitat, de asemenea, suspendarea aplicării modificărilor pe durata examinării cauzei, însă, la 9 martie, Curtea a respins această cerere.
Anume acest mecanism a permis numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. La prima votare, candidatura sa a fost susținută de 53 de deputați, în condițiile în care erau necesare 61 de voturi. După aceea, majoritatea parlamentară a modificat legea, reducând pragul la votarea repetată la 51 de voturi. Maia Sandu a promulgat modificările în aceeași seară, iar pe 6 martie von Hebel a fost numit cu aceleași 53 de voturi.
Modificarea procedurii a fost criticată de organizațiile neguvernamentale, care au invocat graba și lipsa unor consultări publice reale. Ulterior, Comisia de la Veneția a considerat mecanismul de rezervă admisibil, însă a criticat modul de adoptare a modificărilor și lipsa unor posibilități suficiente de a ajunge la un compromis cu opoziția.