theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
7 Noiembrie 2026, 16:00
16 684
Copiază linkul
Link copiat

Carp: Atacul cibernetic asupra serverelor din Moldova a fost realizat cu utilizarea IA

Audierile din Parlament au arătat că atacul cibernetic asupra serverelor din Moldova a fost efectuat cu utilizarea inteligenței artificiale.

Carp: Atacul cibernetic asupra serverelor din Moldova a fost realizat cu utilizarea IA.
Carp: Atacul cibernetic asupra serverelor din Moldova a fost realizat cu utilizarea IA.

Despre aceasta a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, scrie  infotag.md.

Audierile au fost organizate pe platforma comisiei, la solicitarea deputaților. Acestea s-au desfășurat cu ușile închise, întrucât în cadrul audierilor au fost făcute publice și informații confidențiale ce țin de secretul de stat.

„Instituțiile de profil din Republica Moldova nu au observat de la bun început atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor instituțiilor guvernamentale, deoarece atacul a fost mascat cu ajutorul inteligenței artificiale. Cu ajutorul acesteia, hackerii au generat circa 6 milioane de solicitări, folosind-o”, a spus Carp.

El a amintit că Procuratura Generală a deschis deja un dosar penal, iar ancheta înclină spre versiunea implicării serviciilor speciale străine.

„În cadrul investigației, organele de drept trebuie să stabilească nu doar identitatea hackerilor, ci și persoanele responsabile de lipsa unei reacții din partea instituțiilor, având în vedere că numărul solicitărilor a depășit semnificativ nivelul obișnuit”, a subliniat președintele comisiei.

Vorbind despre detaliile incidentului stabilite în cadrul audierilor, el a menționat că prima tentativă de spargere a serverelor a avut loc pe 19 octombrie, iar atacul propriu-zis a durat patru zile – până pe 23 octombrie. Totodată, despre scurgerea de date s-a aflat chiar de la cetățeni, care au observat accesul neautorizat la datele lor prin intermediul aplicației EVO. Instituțiile de stat au trecut cu vederea însuși faptul atacului.

Carp a subliniat că, în zilele atacului cibernetic, sistemul a primit circa 6 milioane de solicitări dintr-un anumit grup de adrese IP. Acest trafic a generat coduri de identificare false (IDNP), prin intermediul cărora era realizat accesul neautorizat. Activitatea anormală, care se desfășura preponderent noaptea și dimineața devreme, a fost pusă de instituții pe seama schimbului de rutină de date între platforme.

„Atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale ale Republicii Moldova a fost efectuat din străinătate, iar în cadrul investigației au fost identificate adrese IP din șase state. Două audituri urmează să stabilească vulnerabilitățile tehnice ale sistemelor și modul de organizare a atacului. Rezultatele primului audit trebuie să fie disponibile până la 27 noiembrie, iar ale celui de-al doilea — la începutul lunii decembrie. În prezent sunt cunoscute conturile și adresele IP utilizate în atac, însă acestea nu permit încă stabilirea directă a persoanelor sau organizațiilor care l-au organizat. Printre statele din care provin adresele IP se numără țări membre ale Uniunii Europene, precum și state din Oceania”, a relatat deputatul. 

Răspunzând la întrebări, el a recunoscut că nici după audieri nu poate afirma cu certitudine cine se află în spatele atacului, însă nu exclude implicarea unor actori statali străini.

„De regulă, răufăcătorii nestatali își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor sau încearcă să vândă datele furate pe darknet, însă în acest caz acest lucru nu s-a întâmplat. Baza de date furată nu a apărut până acum la vânzare și nicio grupare de hackeri nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Acest lucru sugerează că aici ar putea fi implicate anumite structuri ale statelor străine”, a menționat Carp.

El s-a plâns că instituțiile responsabile nu au avut o reacție responsabilă și operativă - în pofida faptului că sistemele au înregistrat un număr neobișnuit de mare de solicitări.

„De obicei, sunt înregistrate între 20 000 și 40 000 de solicitări pe zi, în timp ce în cele patru zile în care a avut loc atacul au fost înregistrate peste șase milioane. Rămâne întrebarea: cum s-a întâmplat ca instituțiile să nu observe un număr atât de mare de solicitări? În cazul atacului cibernetic, în patru zile au fost înregistrate peste șase milioane de solicitări”, a declarat Lilian Carp. 

Potrivit acestuia, numărul cetățenilor ale căror date cu caracter personal au fost compromise este mai mic de jumătate din numărul total al solicitărilor. O persoană poate face obiectul mai multor solicitări pe diferite platforme, iar cifra exactă va fi stabilită în urma auditului.

„După finalizarea auditurilor, rezultatele acestora vor fi examinate în Parlament sau în comisia de profil. La această etapă, nu există riscuri de acces la alte date, iar în sectorul bancar nu există pericole. Banca Națională a Moldovei a introdus filtre suplimentare pentru a preveni accesul la datele bancare”, a concluzionat Lilian Carp.  

Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtună, a declarat după ședința comisiei parlamentare că ancheta se află într-o etapă foarte incipientă. Dosarul penal a fost pornit pentru accesarea ilegală a unui sistem informatic (art. 259 din Codul penal al Republicii Moldova). Deoarece atacul a fost comis asupra unor informații protejate de lege, cei vinovați riscă o amendă de la 42,5 mii la 67,5 mii de lei, de la 180 la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la 3 ani de închisoare. În cazul stabilirii implicării unei persoane juridice, este prevăzută o amendă de la 200 mii la 350 mii de lei, cu posibila privare de dreptul de a desfășura anumite activități sau cu lichidarea companiei.

La sfârșitul lunii octombrie, Republica Moldova a fost supusă unuia dintre cele mai mari atacuri cibernetice asupra serviciilor digitale guvernamentale. În perioada 19-23 octombrie, răufăcătorii au încercat să obțină acces neautorizat la bazele de date de stat, inclusiv la sistemele serviciului EVO. În urma atacului, au fost puse în pericol numerele personale de identificare (IDNP), certificatele medicale și alte informații confidențiale ale circa 750 de mii de cetățeni. Pentru a opri scurgerea de date, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a fost nevoită să deconecteze preventiv 82 de servicii de stat și peste 30 de sisteme informaționale. Directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, după o discuție cu prim-ministrul Vasile Tofan despre consecințele atacului, și-a anunțat demisia. 

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?