Grosu: În Moldova nu vor mai exista raioane, Mie personal îmi place mai mult „județ"

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat că numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea va fi redus semnificativ, iar noile entități nu se vor mai numi raioane.

„În general, nu vom avea raioane. Iar faptul că vor fi mai puține este sigur”, a declarat Igor Grosu înaintea ședinței Parlamentului din 17 septembrie.

Potrivit speakerului, noile unități administrative trebuie să fie mai mari, în timp ce municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul separat.

Igor Grosu a precizat că, în cadrul noii organizări administrativ-teritoriale, vor fi păstrate și unele structuri cu statut special.

„UTA Găgăuzia, unitatea culturală bulgară Taraclia... Adică, acum v-am enumerat... una, două, trei, patru, care, în esență, se păstrează”, a spus președintele Parlamentului.

Șeful Legislativului a refuzat să spună cum se vor numi noile unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, menționând doar că „județ” este una dintre denumirile care îi plac.

„Acum nu voi insista asupra denumirii. Și eu am propriile preferințe. Sună frumos „județ”. „Județ” sună mai frumos decât „raioane”. Dar este o chestiune de gust. Important este că nivelul al doilea se păstrează. Și vom avea nivelul primăriilor, al primăriilor comasate. Nivelul al doilea va fi, de asemenea, ca să spunem așa, relansat — din punctul de vedere al teritoriului, al dimensiunii teritoriului și al competențelor”, a explicat Grosu.

Declarația a fost făcută la câteva zile după ce secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, după reforma administrației publice locale, din cele 32 de raioane existente în prezent ar trebui să rămână mai puțin de opt.

Totodată, consiliile de nivelul al doilea ar urma să primească competențe mai limitate, iar primăriile să devină principalii actori ai dezvoltării locale.

„Vor fi mai puțin de opt raioane. Nivelul al doilea, după reformă, va fi semnificativ mai mic. Va avea un mandat mai restrâns, dar mai profund, și nu va avea un buget atât de mare. Principalii actori ai dezvoltării locale vor fi primăriile”, a declarat Alexei Buzu.

După reforma de comasare a unităților administrative, în Republica Moldova ar urma să rămână 292 de primării.