Grosu: Republica Moldova trebuie să-și consolideze apărarea, indiferent de reacția Rusiei

Speakerul Igor Grosu a declarat că țara trebuie să investească în apărare, fără a ține cont de posibila reacție a Moscovei, transmite moldova1.md

Proiectul de lege este elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu Ministerul Apărării. Documentul nu a ajuns încă în Parlament, însă Grosu speră că deputații vor reuși să-l examineze până la sfârșitul anului, dacă Guvernul va transmite inițiativa la începutul sau la mijlocul lunii noiembrie.

„Dacă proiectul de lege va ajunge în Parlament la începutul lunii noiembrie sau chiar la mijlocul lunii noiembrie, mă angajez, în numele puterii legislative, să-mi îndeplinesc sarcina până la sfârșitul lunii decembrie”, a declarat speakerul în podcastul Pe Agendă de la Radio Europa Liberă.

Potrivit lui Grosu, documentul trebuie să treacă prin toate procedurile necesare de consultare și avizare, deoarece reglementează un domeniu sensibil. Noul cadru legislativ va permite dezvoltarea în Republica Moldova a producției de produse cu destinație militară și dublă utilizare, în condiții de control strict.

Unul dintre argumentele în favoarea consolidării capacității de apărare a țării, invocat de speaker, îl reprezintă incidentele tot mai frecvente cu drone în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Grosu consideră că unele cazuri ar fi putut fi intenționate și nu rezultatul abaterii accidentale a aparatelor de zbor de la traseu.

„Deja consider că o parte semnificativă a cazurilor care s-au produs în acest an au fost intenționate. Îmi amintesc de Ziua Vinului. Nu cred că, în 33 de minute, șase drone ar fi putut zbura întâmplător deasupra teritoriului nostru. Nu cred asta”, a remarcat el.

Potrivit președintelui Parlamentului, Republica Moldova trebuie să dezvolte nu doar sisteme de supraveghere a spațiului aerian, ci și capacități de interceptare a dronelor. Pentru aceasta, țara va avea nevoie de echipamente suplimentare.

Autoritățile fac schimb de informații privind deplasarea dronelor și cu România și cu Ucraina, pentru a primi la timp avertizări despre apropierea aparatelor de zbor de frontieră.

Grosu a apreciat pozitiv acordul privind cooperarea tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina. În opinia sa, experiența acumulată de Kiev pe parcursul războiului poate ajuta Chișinăul să-și dezvolte propriile capacități de producere și interceptare a dronelor.

Speakerul a respins, de asemenea, criticile opoziției, ai cărei reprezentanți consideră că cooperarea militară cu Ucraina contravine neutralității Republicii Moldova.

„Ar trebui să ne gândim mai mult la propria securitate și mai puțin la ceea ce ar putea provoca iritarea altui stat”, a declarat Grosu, adăugând că temerile privind reacția Rusiei nu trebuie să împiedice adoptarea unor decizii în interesul securității naționale.

Potrivit acestuia, neutralitatea nu înseamnă renunțarea la armată și la investițiile în apărarea țării.

Conform datelor prezentate, în anul 2026, bugetul Republicii Moldova pentru apărarea națională constituie circa 1,94 miliarde de lei. Spre comparație, în anul 2020, în aceste scopuri au fost alocate 641 de milioane de lei.

Totodată, în perioada 2021-2026, Uniunea Europeană a aprobat 317 milioane de euro pentru modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova, în cadrul Instrumentului European pentru Pace. După volumul sprijinului acordat prin acest mecanism, Republica Moldova ocupă locul al doilea după Ucraina.