Dosarul Kuliok a ajuns la Curtea Constituțională

Avocații leagă această chestiune de imunitatea prezidențială. Acuzarea obiectează, subliniind că urmărirea penală a început după încheierea mandatului prezidențial al lui Dodon. Procesul în sine nu a fost suspendat, scrie rupor.md.

Despre rezultatele ședinței din 3 noiembrie le-au vorbit jurnaliștilor avocații Petru Balan și Nicolae Posturusu, precum și procurorul Petru Iarmaliuc.

Potrivit lui Balan, apărarea ridică de mult timp problema instanței care trebuie să examineze dosarul. Avocații pornesc de la faptul că lui Dodon i se impută acțiuni presupus comise în timpul președinției. În opinia lor, examinarea dosarului la CSJ trebuia să fie precedată de procedura de ridicare a imunității prezidențiale.

„Dacă în privința domnului Dodon nu a fost examinată problema ridicării imunității, atunci acest dosar nu are ce căuta la Curtea Supremă de Justiție. El trebuie judecat ca un cetățean obișnuit la Judecătoria Chișinău”, a declarat Balan.

Apărarea solicită verificarea prevederilor Codului de procedură penală care stabilesc competențele CSJ, în raport cu articolul 81 din Constituție. Balan s-a referit, de asemenea, la modificarea acuzației, care, potrivit lui, vizează presupusa semnare de către Dodon a unui decret privind desemnarea candidaților la funcția de prim-ministru. Avocatul a respins această versiune a acuzației, dar a subliniat că aceasta se referă la exercitarea atribuțiilor prezidențiale.

Potrivit explicației lui Balan, după decizia Curții Constituționale, Curtea Supremă de Justiție va trebui să stabilească dacă va continua examinarea dosarului sau îl va transmite unei alte instanțe.

Acuzarea nu este de acord cu argumentele privind imunitatea

Procurorul Petru Iarmaliuc a declarat că imunitatea este limitată la perioada exercitării mandatului și nu înseamnă eliberare de răspundere penală.

„Când, în mai 2022, a început urmărirea penală, Dodon nu mai era președinte”, a subliniat el.

Potrivit poziției acuzării, nu era necesară ridicarea imunității prezidențiale, întrucât la momentul începerii urmăririi Dodon nu o mai deținea. Iarmaliuc consideră că o altă abordare ar crea condiții pentru impunitate în cazul abuzurilor și corupției.

Procurorul a refuzat să anticipeze decizia Curții Constituționale, menționând că acuzarea o va executa.

Apărarea a cerut recuzarea lui Litvinenco

Avocatul Nicolae Posturusu a comunicat că Dodon a depus o cerere de recuzare a judecătorului Curții Constituționale Sergiu Litvinenco. Apărarea pune la îndoială imparțialitatea acestuia din cauza declarațiilor publice făcute în perioada în care activa în calitate de ministru al Justiției.

Potrivit afirmațiilor lui Posturusu, Litvinenco a insistat în postările sale asupra tragerii lui Dodon la răspundere. Avocatul a comunicat că apărarea a păstrat aceste mesaje.

Posturusu a pus, de asemenea, la îndoială imparțialitatea judecătorului CSJ Vladislav Gribincea, invocând relațiile sale de rudenie cu Litvinenco și participarea la concursul pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție.

„Cum credeți, o persoană care vrea să conducă Curtea Supremă de Justiție va porni în acest dosar de la interesele carierei sale? Sau de la probele prezentate?” a întrebat avocatul.

El s-a îndoit, de asemenea, de experiența lui Gribincea, declarând că dosarul lui Dodon este primul pe care acesta îl examinează în calitate de judecător de primă instanță.

Instanța va continua audierea martorilor

În pofida sesizării Curții Constituționale, examinarea dosarului „Kuliok” continuă. Potrivit lui Iarmaliuc, urmează să mai fie audiat un martor al acuzării și șase martori ai apărării.

Procurorul a comentat, de asemenea, modificarea acuzației în sensul înăspririi acesteia. El a declarat că acuzarea este obligată să-și aducă poziția în concordanță cu probele cercetate în instanță.

Dosarul „Kuliok” este legat de înregistrarea video a întâlnirii dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019. În imagini, Plahotniuc îi întindea atunci președintelui un pachet negru, al cărui conținut a devenit subiect de dispută.

Potrivit versiunii acuzării, Dodon a cerut și a primit de la Plahotniuc și Iaralov între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea Partidului Socialiștilor. Fostul președinte respinge acuzațiile și califică dosarul drept politic.