Cebotari, despre situația FlyOne: Nu presupun, știu exact cine stă în spatele tuturor lucrurilor

Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare”.

„Nu voi da nume. Știu cine sunt. Nu presupun — știu. Cunosc oamenii, cunosc executanții. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu execute ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acest „cineva” recurge la falsificări, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăr, pentru a obține anumite decizii și a ne face rău”, — a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, relatează ziua.md.

Potrivit acestuia, organizatorii atacurilor fac parte dintr-un mic cerc privat, care atrage, la fiecare etapă, persoanele necesare din instituțiile de stat.

„Actuala guvernare nu are probleme cu FlyOne, există un grup de interese care se folosește de actuala guvernare. Cei care cunosc contextul trebuie să rețină o frază: „project management”. Acesta este cuvântul-cheie”, — a spus Cebotari.

Conflictul dintre proprietarii FlyOne și autorități s-a acutizat după decizia Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 22 iunie 2026. Consiliul a refuzat aprobarea investițiilor și a dispus modificarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Verificarea a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele litigioase a fost baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a bazat, în special, pe articolul 6, litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea nr. 618/1995 privind securitatea statului. Totuși, această lege a fost abrogată după intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

La 24 iulie, FlyOne a contestat deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Unul dintre argumentele companiei a fost tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la o lege abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FlyOne, Parlamentul a modificat legislația. Amendamentul deputatului PAS Radu Marian din 17 iulie a exclus din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost introdusă într-un proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și normele în construcții. Proiectul a fost adoptat la 23 iulie, semnat la 5 august și publicat în „Monitorul Oficial” la 6 august.

Justificând amendamentul, Marian a indicat direct necesitatea modificărilor „având în vedere abrogarea Legii nr. 618/1995 privind securitatea statului, care nu mai are forță juridică”.

Totodată, noua formulare nu a înlocuit vechea trimitere cu Legea nr. 249/2025. Din articol a fost exclusă referirea la o definiție juridică concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă „un pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă — privind „acțiuni sau inacțiuni care prezintă pericol pentru securitatea statului”.

Anterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că decizia în cazul FlyOne făcea trimitere la o lege abrogată, însă a susținut că fundamentarea acesteia rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificările ulterioare ale legislației nu stabilesc automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Această chestiune urmează să fie soluționată de instanță, ținând cont de legislația în vigoare la momentul adoptării deciziei.

Recent, proprietarii FlyOne au inițiat o procedură internațională de soluționare a unui litigiu investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. 

Potrivit informațiilor apărute anterior, valoarea pretențiilor față de stat ar putea depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura ar putea avea loc în Uniunea Europeană. Totuși, FlyOne nu a confirmat valoarea pretențiilor și, deocamdată, nu a dezvăluit detalii despre componența tribunalului arbitral sau despre temeiurile concrete ale acțiunii.