CALM a acuzat autoritățile de presiuni asupra administrației publice locale din cauza reformei primăriilor
Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM) a declarat că termenul stabilit de autorități până la 31 iulie 2026 pentru luarea deciziilor privind unirea voluntară a localităților (amalgamarea) nu are temei legal.

Congresul afirmă că acest lucru este însoțit de presiuni politice asupra autorităților locale, transmite rupor.md.
CALM susține că procesul reformei administrativ-teritoriale s-a transformat într-o campanie de „auto-dizolvare voluntară” a primăriilor, bazată pe manipulări, șantaj financiar și încălcarea principiilor statului de drept.
Într-un comunicat publicat, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care este implementată reforma administrativ-teritorială în Republica Moldova. Potrivit acestuia, principala încălcare este stabilirea datei de 31 iulie 2026 ca termen limită pentru adoptarea deciziilor privind unirea voluntară, deși nici Legea nr. 225/2023, nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 nu prevăd o astfel de cerință. Mai mult, documentele oficiale ale guvernului prevăd efectuarea evaluării reformei abia la sfârșitul anului 2026. CALM consideră că termenul stabilit este o construcție exclusiv politică și indică o depășire a atribuțiilor de către autoritățile centrale.
Organizația mai afirmă că primarilor li se promit fonduri pentru dezvoltare în cazul acceptării unirii, însă lipsesc mecanisme juridice care să garanteze acordarea acestor investiții pe termen lung sau în cazul schimbării guvernului. În plus, CALM consideră discriminatoriu și neconstituțională condiționarea accesului la programele de stat, inclusiv programul „Satul European”, de acceptarea unirii.
Potrivit CALM, stimulentele financiare prevăzute nu corespund nevoilor reale ale localităților. Fondul de unire este aprobat anual și depinde de deciziile politice, iar sumele promise sunt mult inferioare costurilor infrastructurii necesare. În special, alocarea a 8 milioane de lei pentru fiecare localitate din cadrul unui cluster, conform calculelor organizației, nu acoperă nici măcar costul reconstrucției unui kilometru de drum modern.
CALM a semnalat, de asemenea, presiuni administrative fără precedent asupra autorităților locale. Dacă anul trecut au fost înregistrate doar două cazuri de unire, în ultima perioadă numărul procedurilor inițiate a crescut la peste 760 de localități, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din toate primăriile țării. Potrivit organizației, motivul este reprezentat de amenințări de natură administrativă, rezumate astfel: „Uniți-vă singuri, altfel în 2027 vă vom uni forțat”.
Congresul avertizează că graba subminează caracterul voluntar al reformei. În opinia CALM, desființarea primăriilor rurale va fi o decizie ireversibilă, în urma căreia localitățile vor pierde statutul de persoană juridică, reprezentarea proprie și pot deveni teritorii periferice fără viață socială și culturală deplină.
În plus, CALM reamintește că funcționarii publici și demnitarii care induc în eroare autoritățile locale sau exercită asupra lor presiuni ilegale pot fi trași la răspundere penală conform articolelor 327 (abuz în serviciu), 328 (depășirea atribuțiilor de serviciu) și 332 (fals în acte oficiale) din Codul Penal al Republicii Moldova.
„Aceasta nu este o reformă, ci doar o centralizare politică frumos ambalată. Toate guvernele lipsite de memorie instituțională și care au realizat reforme radicale, călcând în picioare democrația locală, au dispărut rapid și definitiv în istorie”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
În încheiere, CALM a reiterat respingerea categorică a oricăror forme de unire forțată sau impusă prin abuzuri, îndemnând autoritățile să revină la un dialog autentic și previzibil, bazat pe respectarea Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Potrivit Congresului, reforma administrativ-teritorială propusă de guvern, în loc să consolideze societatea și să sprijine integrarea europeană, poate avea efectul opus: să adâncească diviziunile în comunitățile locale, să înrăutățească relațiile dintre autorități și cetățeni, să submineze încrederea în instituțiile statului și să transforme procesul democratic într-un factor de instabilitate, capabil să afecteze negativ parcursul european al Republicii Moldova.


