În Republica Moldova ar putea rămâne 273 de primării și trei regiuni în urma reformei

În Republica Moldova ar putea rămâne 273 de primării și trei regiuni în urma reformei administrației publice locale, pe care Guvernul propune să o implementeze până la alegerile locale din 2027, transmite rupor.md.

«Avem o fragmentare excesivă la nivel local. În 87% dintre primăriile din țară locuiesc mai puțin de 3.000 de persoane. Aceste primării se confruntă anual cu necesitatea de a soluționa tot mai multe probleme, având o bază fiscală redusă și un număr în scădere al cetățenilor», a declarat secretarul general al Cabinetului de miniștri.

Potrivit acestuia, din 2014 până în 2024, localitățile cu mai puțin de trei mii de locuitori au pierdut o treime din populație. În același timp, în localitățile cu o populație de peste 10.000 de persoane, acest indicator a crescut cu 36%.

„Avem două realități diferite în țară. Nu toți cetățenii care pleacă din primăriile mici pleacă peste hotare. Ei se mută în primării mai mari, acolo unde există potențial, mai multe resurse și o calitate mai bună a serviciilor”, notează Buzu.

Oficialul atrage atenția și asupra diferențelor în accesul la serviciile de bază. Potrivit acestuia, opt din zece familii care nu au apeduct și canalizare locuiesc în primării cu mai puțin de 3 000 de locuitori.

Prin amalgamare, administrațiile urmează să își unească bugetele și echipele. Buzu spune că astfel vor putea fi create funcții pentru specialiștii care lipsesc în prezent în multe localități.

„Dacă în cinci, șase, șapte, zece primării există propriul contabil, inspector fiscal, secretar, specialist în reglementarea relațiilor funciare, noi comasăm aceste funcții pentru a avea posibilitatea să creăm funcții pentru elaborarea de proiecte, achiziții publice, planificare teritorială”, a explicat el.

Buzu a dat asigurări că reforma nu va duce la anularea serviciilor în localitățile care își pierd statutul de primărie. Certificatele, adeverințele, plata impozitelor și alte servicii administrative urmează să rămână accesibile în comunitățile respective.

Potrivit oficialului, schimbări vor avea loc și la nivelul administrației regionale. Cele 32 de raioane urmează să fie înlocuite cu trei regiuni, iar cetățenii vor alege consilieri regionali. Ulterior, aceștia vor desemna președintele și vicepreședinții regiunii.

„În 2027, ei vor primi din nou trei buletine de vot. Vor primi [buletinul] pentru funcția de primar, deja în noua circumscripție electorală, vor primi un buletin pentru candidații la funcția de consilier, în noua circumscripție electorală, adică în primăria mai mare, iar al treilea — pentru candidații la funcția de consilieri regionali”, a precizat oficialul.

Totuși, rolul regiunilor va fi diferit de cel al actualelor raioane. Acestea nu vor mai administra școli, centre medicale sau alte instituții locale, ci se vor concentra pe proiecte de dezvoltare regională, inclusiv proiecte transfrontaliere și investiții care vizează mai multe localități.

„Ce se schimbă? Se schimbă amploarea de la 32 la 3 și se schimbă competențele acestor regiuni”, a spus Buzu.

În următoarele zile, Guvernul va prezenta primul pachet de legi necesare pentru aplicarea reformei. Proiectele vor fi discutate cu societatea civilă, partidele parlamentare și extraparlamentare, precum și cu primăriile vizate. Autoritățile estimează că noua structură administrativă va începe să funcționeze în mai puțin de un an, adică odată cu alegerile locale din 2027.