Tkaciuk, despre „memorandumul Kozak”: Trebuia semnat. În fața prăpastiei nu te oprești

El a devenit o consecință a negocierilor eșuate și s-a dovedit a fi „serios suprasolicitat”. Unele modificări și corecturi erau cunoscute post-factum chiar și de cei care au condus negocierile și au avut legătură directă cu redactarea memorandumului de la Chișinău. În ciuda tuturor acestor contradicții, până în noiembrie 2003 situația a escaladat prea mult și documentul trebuia semnat, a declarat în cadrul emisiunii „Новая неделя cu Anatolie Golea” de la TV8 unul dintre liderii Blocului „Alternativa” și Partidului „Congresul Civic”, Mark Tkaciuk, transmite tv8.md.

La întrebarea prezentatorului dacă regretă faptul că documentul nu a fost semnat atunci, Tkaciuk a răspuns că în acel moment „orice decizie ar fi fost greșită”, dar el propusese totuși semnarea memorandumului.

„În momentul în care se apropiau termenele pentru semnarea memorandumului, acesta era suprasolicitat cu o serie de aspecte la care Chișinăul și eu personal, ca unul dintre negociatori și autori, nu aveam nicio legătură. Am aflat despre ele destul de târziu. Dar, ținând cont de inerția și de mișcarea înainte spre semnare și în ciuda faptului că au ieșit la iveală probleme foarte serioase cu memorandumul (...).

Voi spune acum un lucru foarte nepopular. Atunci am spus — trebuie să semnăm. În fața prăpastiei nu te oprești. Trebuie să iei avânt și să sari, iar acolo vom rezolva. Atunci înțelegeam că orice decizie era greșită. Și era greșită pentru că am purtat negocieri greșite de la început și am ajuns într-o asemenea situație. (...)

Da, am scris acest memorandum și am recomandat lui Voronin să-l semneze. Dar când el nu l-a semnat, am înțeles că responsabilitatea este pe el, nu pe oameni ca mine”, a declarat Tkaciuk.

El respinge presupunerile că Voronin ar fi fost convins de forțe externe să nu semneze documentul. Politicianul este sigur că a fost decizia președintelui de atunci.

„Voronin a luat singur decizia suverană, și avea motive serioase psihologice și ideologice pentru asta. Mi se pare că memorandumul i-a creat o senzație de panică politică, nu înțelegea cum se poate gestiona totul ulterior. Pentru că apărea o construcție incontrolabilă”, își amintește Tkaciuk.

Politicianul a menționat că unele forțe politice îl acuză și până acum că din cauza lui s-a ratat semnarea memorandumului. În schimb, alte forțe politice îi atribuie lui Tkaciuk autoratul complet al documentului și îl acuză de încercarea de a federaliza țara.

După opinia sa, termenul „federalizare” a fost stigmatizat și este înțeles greșit. Moldova, în ciuda statutului de stat unitar, este deja „o federație” din cauza atribuțiilor legislative ale Adunării Populare a Găgăuziei. Rămâne nerezolvat și statutul Transnistriei.

„Eu știu un lucru. Pentru autoritatea de guvernare, statutul de autonomie sau acordarea Transnistriei statutului de „inițiativă legislativă în parlamentul național general”... În practica europeană, partea aflată în conflict are dreptul să pretindă la statut. Și, în acest caz, există un consens internațional. Toată lumea crede așa.

Pentru actuala guvernare și președinta Maia Sandu, știm că nu au rostit niciodată cuvântul „statut” referitor la Transnistria, pentru că pentru ei statutul înseamnă federalizare, iar „federalizarea este un rău”. Deși în acest caz nu vorbim despre federalizare. Nu vorbim nici despre dreptul Transnistriei de a avea drept de inițiativă legislativă în parlamentul național general”, a declarat Tkaciuk.

Memorandumul Kozak — proiectul de reglementare a conflictului transnistrean, pregătit în 2003 cu medierea Rusiei. Documentul prevedea transformarea Moldovei într-o federație asimetrică: Transnistria și Găgăuzia ar fi primit un statut special, atribuții proprii și dreptul de a bloca decizii-cheie ale Chișinăului, inclusiv externe, la nivel federal. În schimb, Moscova promitea să garanteze reglementarea și să-și retragă trupele din Transnistria până în 2020.

Semnarea memorandumului era planificată pentru 25 noiembrie 2003, dar în ultimul moment președintele Vladimir Voronin a refuzat să semneze. În mass-media au circulat multe presupuneri și speculații privind motivele acestei decizii, incluzând temeri de escaladare a protestelor deja existente și presiuni diplomatice din partea UE și SUA.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.