Serebrian: Rusia este indiferentă față de cei care cred că îi protejează pe vorbitorii de limbă rusă
„Ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană este un exemplu că rușii sunt indiferenți nu numai față de soarta unui soldat individual, ci și față de soarta celor 200.000 de propriii cetățeni, pe care îi trădează de dragul intereselor geopolitice”, afirmă viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

„Rusia, care susține în mod tradițional regiunea, își arată acum indiferența față de locuitorii săi, trădând chiar și pe cei care credeau în propaganda Kremlinului”, a declarat Oleg Serebrian într-un interviu pentru publicația ucraineană lb.ua.
Delegația Moldovei a efectuat o vizită la Sankt Petersburg în contextul crizei gazelor naturale. Nu vi se pare că ne confruntăm cu un paradox interesant, în care Transnistria reprezintă o amenințare pentru Ucraina, iar Moldova o salvează?
Da, înțelegem foarte bine îngrijorările colegilor și prietenilor noștri din Kiev (din cauza negocierilor cu Rusia - n.r.). Și înțelegem foarte bine și ipocrizia rușilor. Ei au avut două mesaje pentru noi, pentru domnul Parlicov. Primul: trebuie să revizuim problema datoriei, a așa-numitei datorii istorice a Moldovei față de Gazprom. Iar al doilea punct: Moldova trebuie să discute cu Ucraina despre tranzitul prin teritoriul său.
Am înțeles clar poziția Kievului și o respectăm pe deplin. Domnul Parlicov a fost la Sankt Petersburg pentru a discuta soluții pentru regiunea transnistreană, pentru că Putin a spus de multe ori că acolo trăiesc 200.000 de cetățeni ruși. Și a spus că pentru acești cetățeni ruși ar fi bine să se asigure puțin gaz în timpul acestei ierni. Iar ei au răspuns că trebuie să discutăm acest lucru cu ucrainenii. Ideea nu era de a discuta ceva cu ucrainenii, ci de a folosi rețeaua Transbalcanică și de a rezolva cine va plăti pentru tranzit.
Este clar că Moldova nu este dispusă să plătească pentru ca regimul transnistrean să primească acest gaz. Datoria noastră a fost să discutăm despre tranzitul gazului pentru a rezolva cumva problema pentru cetățenii din regiune. Ei bine, acum trebuie să fie clar - dacă va exista o catastrofă umanitară sau o criză, atunci nici Kievul, nici Chișinăul nu vor fi vinovați de acest lucru. Acest lucru trebuie să fie pus pe seama Moscovei. Pentru că, de fapt, ea a respins toate propunerile Chișinăului de a rezolva corect această problemă pentru oamenii din regiune.
Când Moldova i-a propus reprezentanților regiunii transnistrene să ia măsuri, cum au reacționat aceștia?
Ei au spus că aceasta este o problemă internă a Transnistriei. Se consideră un stat suveran. Probabil că la Tiraspol au avut încredere că Rusia îi va sprijini tot timpul, dar acum vedem că nu este așa: s-au simțit trădați. Ceea ce s-a întâmplat este trădare. Rusiei nu îi pasă deloc de cei care cred în poveștile regimului de la Kremlin: că susțin vorbitorii de limbă rusă, că apără poporul rus, că protejează minoritățile rusești oriunde.
Ceea ce se întâmplă în regiunea Transnistria este un exemplu că lor nu le pasă nu doar de soarta unui soldat individual, ci și de soarta celor 200.000 de cetățeni ai lor, pe care îi trădează din motive geopolitice.
Care este scopul Moscovei în această situație? Să provoace o criză politică majoră în Republica Moldova. Să pună la încercare forța Republicii Moldova. Să demonstreze că „ați votat pentru Europa, dar Europa nu poate face nimic". Vedeți situația din Republica Moldova. Noi înțelegem foarte bine asta.
În general, Guvernul Republicii Moldova este mulțumit de acest dialog în formatul 1+1?
Nu. De ce? Pentru că este un format în care totul s-a prelungit. Rareori obținem succese, chiar și mici, în problemele legate de fermieri. Dar chiar și acolo problema a fost rezolvată parțial. Sau în problema școlilor românești, care sunt gestionate de Ministerul Educației din Moldova. Dar nu pot spune că în acest format am reușit să obținem progrese. De fapt, la discuții este implicată și OSCE, care funcționează ca un fel de „telefon roșu” în cazul în care se întâmplă ceva. Prin acest mecanism încercăm să rezolvăm problemele locale.
Există un „telefon roșu” cu reprezentanții Ucrainei, dacă se întâmplă ceva?
Cel mai adesea, comunicăm cu Kievul prin ambasadorul cu misiuni speciale în regiunea transnistreană. Comunicăm intens. Colegii mei din administrația prezidențială și din alte instituții au, de asemenea, o comunicare constantă cu Kievul, care este foarte bine direcționată.
Aș vrea să spun că, în acest moment, consider Ucraina un partener cheie în soluționarea problemei transnistrene, deoarece multe s-au schimbat datorită poziției Kievului în această chestiune. Ne bazăm pe o poziție hotărâtă și bine direcționată a Kievului pentru rezolvarea acestei probleme, menținând integritatea teritorială a Republicii Moldova și suveranitatea acesteia în granițele recunoscute internațional. Este vorba nu despre presiune asupra Tiraspolului, ci despre susținerea diplomatică a Republicii Moldova.
Este clar că pentru Ucraina aceasta reprezintă prezența trupelor rusești. Ați spus pe platforma Forumului de Securitate de la București că sunt aproape 20.000, nu?
Da, 20.000, dacă luăm în considerare structurile de forță ale Transnistriei. Dacă vorbim doar despre trupele rusești, atunci sunt 1.800, dar chiar și printre aceștia, mai mult de 90% sunt locali. Rușii nu mai pot aduce trupe din Federația Rusă. Am interzis rotația. De aceea, ei sunt nevoiți să recruteze din regiune. Practic toți soldații permanenți sunt locali.
Putem face față situației: fie trupele rusești din Transnistria sunt practic inexistente, dacă le luăm formal în considerare, deoarece majoritatea sunt locale; fie așa-numita miliție, Ministerul Securității (MGB) și armata transnistreană sunt, de asemenea, sub controlul rus. Deși nu cred că acești militari, în caz de criză, vor fi dispuși să moară pentru idealurile Kremlinului, deoarece sunt locali.
Am văzut panică în regiunea transnistreană la începutul agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Mai mult, mulți dintre ei simpatizează cu Ucraina sau cu Republica Moldova. Nu se poate spune că în regiunea transnistreană există un bloc compact de oameni cu viziuni pro-ruse, așa cum se crede uneori. La ultimele alegeri din Republica Moldova, am văzut, de asemenea, că voturile pro-europene în regiunea transnistreană au fost mai multe decât în multe alte zone ale Republicii Moldova, care sunt sub controlul Chișinăului.
Dar, după cum vedem din experiența noastră din Donbas, localnicii recrutați în armata rusă au manifestat, în unele locuri, o cruzime incomparabilă în timpul agresiunii pe scară largă.
Nu cred că astăzi ar lupta împotriva Ucrainei, deoarece nu au motive pentru asta. Majoritatea populației de acolo a fost întotdeauna strâns legată de Ucraina.
Nu am simțit sentimente anti-ucrainene în rândul populației din regiunea transnistreană atunci când am vorbit cu oamenii simpli. Există sentimente pro-ruse, este adevărat. Dar nu este un fenomen masiv în regiunea transnistreană. Cel puțin, în sate și orașe mici, unde am vorbit cu oamenii. Poate în Tiraspol am găsi astfel de „putiniști” înfocați. Există acest segment, dar nu putem generaliza.
Reprezentanta UE, doamna Dlouchy-Suliga, este convinsă că nu va exista o soluție clară pentru Transnistria până când nu se va încheia războiul din Ucraina.
Sunt de acord cu această afirmație. Viitorul conflictului transnistrean depinde în mare măsură de modul în care se vor desfășura evenimentele în Ucraina. Dacă Ucraina va ieși învingătoare din acest război sau, cel puțin, va fi atinsă o situație favorabilă pentru noi, acest lucru ne va oferi posibilitatea de a avansa în rezolvarea conflictului. Dacă lucrurile vor merge prost în Ucraina, vor merge prost și în Republica Moldova și în întreaga Europă.
Acesta este ceea ce lumea trebuie să înțeleagă: nu este doar un război împotriva Ucrainei, este un război care se duce împotriva întregii Europe. Și pentru Republica Moldova, așa cum am mai spus, este vital.
Când discutăm cu oaspeții străini despre formatul 5+2, le spun că este inutil să vorbim despre asta. Nu mai avem nevoie de formatul 5+2, deoarece totul se va dezvolta rapid în alte direcții, pe alte platforme. Dacă Ucraina pierde acest război, atunci ce sens mai are să vorbim despre 5+2? Pentru că rușii vor fi acolo unde vor fi, iar situația pentru noi va deveni foarte gravă.
Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.


