Recean respinge acuzațiile lui Chicu privind facilitățile fiscale pentru bancheri: „Este o minciună”

Potrivit lui Chicu, facilitatea respectivă a apărut în legislație în 2024 și era legată de un program al băncii maib, la care participa și soția fostului prim-ministru Dorin Recean. Recean a respins aceste acuzații, declarând că impozitele au fost achitate, scrie  unimedia.info

„Pe fundalul acestei majorări de impozite în politica fiscală, găsim ceva special pentru bancheri, și anume scutirea de impozite atunci când aceștia primesc remunerații sub formă de acțiuni. Această măsură a fost inclusă în Codul fiscal în 2024, acum doi ani. Întâmplător, cu câteva zile înainte ca aceasta să fie votată în Parlament, adunarea generală a maib a aprobat decizia de remunerare a angajaților-manageri cu acțiuni în valoare de aproape 300 de milioane de lei. Ei au luat decizia, iar apoi Parlamentul, în decurs de câteva săptămâni, modifică Codul fiscal și scutește de impozit această plată de aproape 300 de milioane de lei. În 2024, Guvernul, iar apoi majoritatea parlamentară PAS au votat pentru scutirea de impozite a acestor plăți. Aceasta înseamnă că cineva a aflat că maib își remunerează managerii cu acțiuni și, pentru a-i scuti de impozitare, se modifică legea.

În declarația de anul trecut a fostului prim-ministru am văzut că soția sa, în urma acestei modificări, a primit acțiuni în valoare de aproape 14 milioane de lei. Este așa-numitul program de stimulare, care a apărut pentru prima dată în legislația Republicii Moldova în iulie 2024, special pentru cineva. Ulterior, a fost modificată și hotărârea Guvernului”, a declarat Ion Chicu în cadrul emisiunii Puterea a 4-a de la N4.

„Fiecare întreprindere își poate stimula angajații – fie cu bani, cum fac SRL-urile, fie, ca în acest caz, societatea pe acțiuni a decis să le ofere acțiuni pentru muncă bună. Până în acest moment, totul este în regulă. Există și alți angajați care au primit astfel de stimulente?”.

„Da, întregul program a costat aproape 300 de milioane de lei, acestei doamne i-au revenit 6% din întregul program. Doar ea, dacă PAS nu ar fi modificat legislația, ar fi trebuit să plătească statului circa 5 milioane de lei impozit. Ceilalți ar fi trebuit să plătească sume proporționale.”

„Dacă nu erau introduse modificările, cât trebuia să primească statul?”

„Statul a pierdut 120–130 de milioane de lei. Acest lucru s-a întâmplat în 2024 și susțin că a fost făcut intenționat. În ceea ce privește proiectul pentru 2027, ei nu anulează această facilitate. Pentru SRL-uri o anulează, dar pentru societățile pe acțiuni – chiar în al doilea articol al proiectului – păstrează această facilitate și chiar o consolidează. Pentru ca moldovenii să înțeleagă: pentru gospodăriile țărănești impozitul este majorat de la 7% la 12%, iar pentru bancherii care primesc zeci de milioane sub formă de acțiuni – aceasta se numește program de stimulare – impozitul este anulat”, a menționat Chicu.

„Am adresat o întrebare de la tribuna Parlamentului. Încă aștept răspunsul, dar mai degrabă îl aștept de la procurorul general. Este o obrăznicie, iar într-un caz acest lucru deja s-a întâmplat, iar acum ei vor să prelungească această practică, deoarece probabil intenționează să o repete și în 2027. Am vorbit doar despre o bancă, pentru că încă le studiem pe celelalte, căutăm informații. Pe fundalul unei majorări fără precedent a impozitelor, ei au suficientă obrăznicie să păstreze această facilitate pentru bancheri, astfel încât aceștia să poată primi remunerații extrem de mari sub formă de acțiuni. Pentru cetățeni, fiecare leu primit este impozitat cu impozit pe venit, contribuții medicale și sociale. Ei, pentru a nu plăti impozite, au venit în Parlament, PAS a votat la comandă, iar acum au suficientă obrăznicie să vină din nou cu acest lucru”, a concluzionat Ion Chicu.

„Doamna Belous nu m-a contrazis, ea a încercat să explice în ce constă acest program de stimulare a managerilor societăților pe acțiuni din sistemul bancar, însă pe noi ne interesează componenta fiscală. Nu avem nimic împotrivă dacă banca decide să-și remunereze managerii cu acțiuni. Problema este că în 2024 Guvernul a venit în Parlament și a introdus scutirea de impozit. Victoria Belous nu a negat acest lucru în Parlament. Ei păstrează facilitățile fiscale și pentru 2027, le-am văzut în proiectul politicii fiscale. Am pregătit deja un amendament pentru ca această facilitate să fie anulată, mai ales că în proiect Guvernul propune anularea facilității pentru SRL-uri, întreprinderi mici. Adică îi lipsim pe cei mici de facilități, iar rechinii mari, bancherii legați de PAS, vor continua să beneficieze de această facilitate. Vom lupta pentru anularea facilităților pentru rechinii bancari”, a subliniat fostul premier Chicu.

La rândul său, fostul premier Dorin Recean a reacționat la acuzații.

„Spațiul public a fost otrăvit de o nouă acuzație, complet falsă, lansată de un deputat în Parlament și răspândită activ prin toate canalele care sunt finanțate pe ascuns cu bani în plicuri, având unicul scop de a submina Republica Moldova. Minciuna este atât de flagrantă, încât demonstrează nu doar patologia cronică a acestui deputat de a minți, ci și incompetența sa în domeniul economic.

Adevărul este simplu: 1) toate persoanele din banca menționată în acuzație, care au primit acțiuni ca instrument de motivare, au plătit impozite; 2) modificările legislative din 2024 și 2025 nu au influențat în niciun fel instrumentul financiar primit încă în 2021; 3) noua politică fiscală dublează impozitul pe creșterea de capital și, respectiv, dublează impozitele pe care aceste persoane le vor plăti la vânzarea acțiunilor.

Acum, pe rând și mai detaliat: în 2021, acum cinci ani, a fost aprobat programul LTIP (plan de stimulare pe termen lung) pentru conducerea băncii și alți angajați, utilizat de companii din întreaga lume ca instrument de compensare și motivare a angajaților să contribuie la dezvoltarea companiei. Spre deosebire de salarii sau prime, aceste beneficii sunt acordate sub formă de instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi exercitate și vândute doar după expirarea unei perioade stabilite în prealabil și numai în anumite condiții. Încă atunci, în 2021, banca a achitat toate impozitele calculate în funcție de valoarea instrumentului financiar, conform evaluării unei companii de audit: 1) impozitul pe venitul persoanelor fizice – 12%; 2) contribuțiile de asigurări sociale – 24%; 3) contribuțiile de asigurare medicală – 9%.

Ce s-a întâmplat în 2024? În lipsa unor prevederi fiscale referitoare la astfel de instrumente financiare, instrumentul LTIP a fost inclus de CNPF în Legea privind societățile pe acțiuni, iar valoarea acțiunilor a început să fie tratată drept o primă în formă nemonetară. În 2025 a fost introdus un regim fiscal separat pentru acordarea acțiunilor, ca în România, Regatul Unit sau SUA, care prevede inclusiv lipsa impozitării la momentul acordării acțiunilor și reguli speciale la momentul înstrăinării valorilor mobiliare. Încă un aspect important: această modificare nu schimbă nimic în privința instrumentului financiar acordat în 2021, pentru care impozitele au fost deja achitate și căruia aceste prevederi normative nu i se aplică retroactiv. Aceste facilități vor fi aplicate doar în viitor la utilizarea instrumentului LTIP. Mai mult, noua politică fiscală prevede dublarea impozitului pe creșterea de capital, respectiv, cei care au primit acțiuni în 2021 vor plăti impozite de două ori mai mari atunci când vor vinde aceste acțiuni. În esență, acțiunile nu reprezintă un venit financiar în formă bănească – în timp, acestea pot atât să-și piardă din valoare, cât și să crească. De aceea, în țările unde este utilizat acest instrument, impozitele nu se plătesc la acordarea acțiunilor, ci se achită doar impozitul pe creșterea de capital la vânzarea lor, atunci când acestea se transformă în profit financiar. Totuși, în 2021 angajații băncii care au primit dreptul la acțiuni au plătit impozite.

Toate acestea demonstrează minciuna flagrantă a deputatului: impozitele au fost plătite, iar acțiunile acordate în baza instrumentului financiar oferit în 2021 nu au beneficiat în niciun fel de deciziile adoptate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni, primite acum cinci ani, va trebui să fie achitat suplimentar un impozit pe care actualul Guvern l-a majorat de două ori – impozitul pe creșterea de capital. Mai mult, acești beneficiari vor plăti anual un impozit majorat și pentru dividendele primite – de la 6% la 8%.

Acum să revenim la mincinoșii cronici. Întrebarea mea este simplă: acest personaj, fost prim-ministru al lui Dodon și Plahotniuc, minte gratuit – din ură și frustrare că nu mai conduce Guvernul – sau obține vreun beneficiu din asta? Toate acțiunile din cariera lui trebuie privite prin prisma acestei întrebări: face acest lucru gratuit sau pentru vreun beneficiu?

Inclusiv atunci când a vrut să pună pe seama Republicii Moldova, a tuturor cetățenilor, așa-numita datorie de multe miliarde a regiunii transnistrene pentru gaze față de Federația Rusă.

Și atunci când cu Federația Rusă a fost semnat un acord de împrumut de 200 de milioane de euro, care conținea o prevedere potrivit căreia orice datorie a oricărei companii din Moldova față de Rusia devenea datorie a întregului stat. Acest acord a fost votat în grabă de PSRM și PDM în Parlament, însă ulterior Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional.

Sau atunci când acest deputat, fost premier, a numit România cel mai corupt stat din UE într-o postare revoltătoare, în care spunea că funcționarii români sunt „ratați, care nu au reușit nimic nici în viață, nici în țara lor”, care nu au făcut nimic în țara lor, „care geme de cea mai mare corupție din Europa”.

Sau atunci când a organizat o nuntă luxoasă în timpul pandemiei, amenințând concomitent cetățenii că vor muri dacă nu respectă regulile.

Sau atunci când nu vede nicio problemă în a primi donații de la conducătorii Centrului Național Anticorupție.

Sau atunci când, fiind prim-ministru și având cetățenie română, a decis să nu viziteze niciodată România și să nu aibă nicio întrevedere cu omologul său la București, însă s-a întâlnit cel puțin de două ori cu omologii săi la Moscova. Iar atunci când România ne-a oferit gratuit echipamente și medicamente, le-a amplasat sub pod, nu în Piața Marii Adunări Naționale.

Sau în multe alte decizii pe care le-a luat, ocupând numeroase funcții publice, întrebarea rămâne aceeași: face acest lucru gratuit, din ură și incompetență, sau pentru vreun beneficiu?”, a declarat Recean.