Popescu: Dreptul de veto trebuie păstrat doar pentru chestiuni cu adevărat majore

El a scris vineri, 7 noiembrie, pe Facebook că în prezent peste 80% dintre deciziile Uniunii Europene sunt adoptate prin majoritate calificată, iar dreptul de veto este aplicat doar în cazuri limitate, în mai puțin de 20% dintre decizii, în special în domeniile politicii externe, securității, apărării și fiscalității, relatează infotag.md.

Popescu a subliniat că, odată cu creșterea numărului de state membre ale UE, aplicarea dreptului de veto în toate chestiunile ar putea îngreuna funcționarea Uniunii.

„De aceea, mai multe state, inclusiv Germania, Franța, România și Spania, au propus încă din 2023 extinderea deciziilor luate prin majoritate calificată, pentru a evita blocajele. Reducerea oportunităților de veto s-a făcut aproape de fiecare dată înaintea marilor extinderi. Nu e ceva „contra” noilor membri, ci o ajustare tehnică pentru ca UE să funcționeze cu mai multe state la masă”, a subliniat diplomatul.

Ca exemple istorice, el a menționat: Actul Unic European (1986) – aproximativ 30% dintre decizii au fost trecute la majoritate calificată; Tratatul de la Maastricht (1993) – circa 45%; Tratatul de la Amsterdam (1999) – aproximativ 60%; Tratatul de la Nisa (2003) – în jur de 70%, în pregătirea extinderii către Est; Tratatul de la Lisabona (din 2009) – aproximativ 80% dintre deciziile Consiliului sunt adoptate prin majoritate calificată.

Popescu a subliniat că, pentru Republica Moldova, aceasta este o practică normală, similară cu procesul de aderare al Austriei sau Finlandei în 1995, întrucât „principalul interes al țării este să devină cât mai curând membră a UE”.

„Dreptul de veto trebuie să rămână pentru chestiuni cu adevărat majore (apărare, securitate), iar în rest cooperarea și eficiența sunt în interesul nostru. O UE mai eficientă înseamnă și o aderare mai rapidă pentru Moldova”, a concluzionat Nicu Popescu.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.