Norvegia și Islanda ar putea devansa Ucraina și Moldova pe calea aderării la UE

Politica de extindere în contextul confruntării Europei cu Statele Unite tinde să favorizeze țările mai sigure din punct de vedere financiar.

Țările nordice privesc acum UE ca pe un instrument de securitate colectivă în contextul distanțării SUA, iar atractivitatea lor economică ar putea schimba prioritățile Bruxelles-ului. Acest lucru ar putea avansa semnificativ poziția țărilor candidate problematice în coada de așteptare pentru aderarea la Uniunea Europeană, scrie logos-pres.md.

Despre aceasta scrie Politico, citând o sursă din UE. În același timp, jurnaliștii notează că extinderea UE rămâne un proces complicat. Toți noii membri din 2004 încoace primesc mai multe fonduri din bugetul UE decât contribuie, iar această tendință probabil va continua pentru candidați, în special Ucraina, Moldova, Albania, Serbia și Muntenegru. Aceasta creează riscuri financiare pentru membrii actuali.

Geopolitica poate interveni

În plus, o parte dintre guvernele UE se îndoiesc de stabilitatea instituțiilor democratice în țările candidate.

„Nu vrem o altă Ungaria sau Slovacia. Nu știm ce se va întâmpla în aceste țări noi peste 10-15 ani. Și atunci am putea rămâne blocați cu încă un Viktor Orban”, a spus unul dintre diplomații europeni.

În acest context, țările bogate cu democrații consolidate, precum Islanda și Norvegia, au șanse mai mari de aderare rapidă.

„Desigur, Islandei sau Norvegiei le-ar fi mai ușor să adere. Ele au făcut practic 80% din drum. Dacă vor să adere – și depinde doar de ele dacă doresc acest lucru – acest lucru se poate întâmpla foarte rapid”, a spus un alt oficial european.

Țările nu mai vor să adere la UE pentru că le va face mai bogate – acum vor pentru că le va face mai sigure. Pe măsură ce ordinea postbelică se destramă, iar politicienii pun la îndoială fiabilitatea SUA, țările mai prospere, precum Islanda și Norvegia, care au luat în considerare aderarea la UE și au renunțat, sunt tot mai atrase de Europa din cauza securității pe care o oferă.

Rolul NATO se schimbă

NATO are un set de instrumente, iar UE altul. Și tocmai de aceea a face parte din UE este important și din punct de vedere al securității pentru o țară ca Norvegia... Am ajuns într-un moment decisiv când aderarea la UE este acum mai importantă pentru noi în alte aspecte decât înainte, a declarat pentru Politico lidera conservatorilor norvegieni Ine Eriksen Soreide.

Tratatul UE conține și o prevedere privind apărarea reciprocă – articolul 42.7, care a devenit mai relevant în contextul incidentelor recente, în special atacul asupra bazei britanice din Cipru.

„Acum nu este cel mai bun moment să fii singur. Trump schimbă totul”, a spus un oficial norvegian.

În ciuda acestui fapt, deciziile finale sunt încă de luat. Islanda și Norvegia pot renunța din nou la aderare, mai ales dacă tensiunile geopolitice scad. În același timp, țările candidate, precum Ucraina sau Muntenegru, pot avansa mai rapid dacă membrii actuali ai UE nu vor bloca extinderea.

Securitatea economică

Potrivit diplomaților, decizia lui Trump de a impune taxe la import, strategia de securitate națională a administrației sale, în care UE era acuzată că accelerează „distrugerea civilizației”, și amenințarea sa de a ocupa Groenlanda – teritoriu al Danemarcei și aliat NATO – toate acestea au împins țările spre apropierea de Bruxelles.

Se pare că Islanda va fi prima care va începe procesul, deoarece Reykjavik a accelerat termenul pentru organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE. „O parte din imagine este legată de instabilitatea geopolitică”, a declarat ministrul de Externe Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir pentru Politico.

„Am fi mai puternici într-un grup mai mare de țări cu aceleași viziuni, care susțin democrația, libertatea, drepturile omului, integritatea teritorială. Ca să nu mai vorbim de dreptul statelor la autodeterminare”, a spus Þorgerður. Atractivitatea aderării la UE „constă cu siguranță în apărare și securitate, dar și în securitatea noastră economică”.

Diviziunea între bogați și săraci

Pentru membrii actuali ai UE, acceptarea în club a țărilor mai bogate este mult mai atractivă decât acceptarea unui nou grup de țări mai sărace din Est.

Toate cele 13 țări care au aderat la UE din 2004 încoace primesc în continuare mai multe fonduri decât contribuie la bugetul central. Probabil că acest lucru se aplică și țărilor aflate pe lista oficială de așteptare, inclusiv Ucraina, Moldova, Albania, Serbia și Muntenegru, deoarece contribuțiile la UE depind în mare măsură de dimensiunea economiei țării.

Aceste considerente financiare înseamnă că va fi dificil să convingi membrii actuali, fiecare dintre ei trebuind să-și dea acordul, că aceste țări mai sărace trebuie acceptate în UE. Membrii actuali vor primi o cotă și mai mică din fondurile UE.

Potrivit a trei diplomați, împotriva acestui grup de țări mai joacă și faptul că guvernele actuale ale statelor membre se tem de soliditatea și durabilitatea angajamentului lor față de valorile fundamentale ale UE, cum ar fi libertatea presei, un sistem judiciar imparțial și alte libertăți democratice.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.