Statul a cheltuit aproape 89 milioane de lei pe consilii: Funcționarii au câte 3–4 mandate

Aceste date se regăsesc în raportul anual al Curții de Conturi pentru anul 2025, care a identificat o serie de vulnerabilități în gestionarea fondurilor și bunurilor publice, transmite bani.md

Potrivit auditorilor, timp de trei ani, pentru circa 510 funcții din organele de administrare și control ale 74 de organizații cu capital de stat au fost plătite 71,4 milioane de lei sub formă de indemnizații fixe și încă 17,2 milioane de lei sub formă de prime din profit. În total, este vorba despre aproximativ 88,6 milioane de lei.

Curtea de Conturi menționează că un funcționar public poate fi simultan reprezentant al statului într-o societate comercială, membru în trei consilii, într-o comisie de cenzori și într-un comitet de audit, întrucât nu există restricții clare privind cumularea acestor funcții.

În cazul Agenției Proprietății Publice, reprezentanții statului dețin în medie câte 3–4 mandate, iar reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării — câte două. Auditorii avertizează că o astfel de situație sporește riscul îndeplinirii formale a atribuțiilor și poate afecta negativ inclusiv activitatea funcționarilor la locul lor principal de muncă.

Raportul constată, de asemenea, o disproporție între numărul membrilor organelor de conducere și dimensiunea unor întreprinderi. În 2024, în 23 de organizații cu capital de stat erau 91 de membri ai organelor de administrare și control la doar 327 de angajați — adică aproximativ un membru al consiliului la patru angajați.

Curtea de Conturi a calculat că doar depășirea numărului minim necesar de membri ai consiliilor în 35 de organizații a generat cheltuieli suplimentare de circa 5,5 milioane de lei anual.

Situația generală din sectorul de stat ridică și alte semne de întrebare. Din 233 de entități economice cu capital de stat analizate, doar 108 erau active, 42 se aflau în proces de insolvabilitate, 19 — în proces de lichidare, iar alte 48 nu desfășurau activitate. Auditorii au constatat, de asemenea, că unele întreprinderi cu capital de stat nici măcar nu figurează în Registrul patrimoniului public.

Raportul Curții de Conturi include rezultatele a 47 de misiuni de audit, care au vizat 543 de instituții și organizații de stat. Potrivit estimărilor instituției, efectul cuantificabil al auditurilor — prin corectări contabile, luarea la evidență a activelor, restituirea fondurilor și transmiterea datoriilor spre recuperare — a ajuns la aproximativ 881 de milioane de lei.

Un alt domeniu problematic este sănătatea. Auditorii au constatat că, în perioada examinată, medicamente expirate în valoare de 15,8 milioane de lei au fost trimise spre distrugere, procedură care a costat suplimentar aproape 600 de mii de lei. Pentru alte medicamente în valoare de 46,6 milioane de lei, primite de instituțiile medicale sub formă de donații, nu a fost efectuat controlul de stat al calității.

În domeniul achizițiilor centralizate pentru sănătate au fost identificate întârzieri de până la 504 zile la plata bunurilor deja recepționate de spitale, iar datoria față de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ajungea la 81,7 milioane de lei.

Probleme grave sunt semnalate și în gestionarea datoriei de stat. La sfârșitul anului 2025, datoria de stat a ajuns la 132,8 miliarde de lei, majorându-se într-un an cu 11,4 miliarde de lei. Aproape 95% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație urmau să fie răscumpărate în decurs de un an, ceea ce depășea limita stabilită pentru gestionarea riscului de refinanțare.

Curtea de Conturi atrage atenția și asupra faptului că 76,1% din împrumuturile externe atrase au fost direcționate pentru susținerea bugetului de stat și doar 23,9% — pentru proiecte investiționale. În unele cazuri, statul a plătit dobânzi și comisioane pentru fonduri pe care nu a reușit să le valorifice. De exemplu, pentru un proiect din domeniul deșeurilor solide au fost plătite circa 759 de mii de euro sub formă de dobânzi și comisioane, în timp ce gradul de valorificare a fondurilor a constituit doar 18,8%.