Carp: Neutralitatea nu înseamnă că trebuie să ieșim împotriva avioanelor cu sapa
Acordul de cooperare în domeniul apărării dintre Republica Moldova și Ucraina a fost aprobat în prima lectură de 56 de deputați, după dezbaterile din ședința plenară a Parlamentului.

Opoziția a criticat transparența insuficientă a documentului, invocând riscuri pentru neutralitatea țării și cerând introducerea mai multor modificări. La rândul său, majoritatea parlamentară i-a acuzat pe deputații care au criticat acordul de „propagandă” și „cinism”, scrie tv8.md.
Documentul, semnat la 26 octombrie la Kiev, este format din 12 articole și are o valabilitate de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii automate.
Acordul prevede cooperarea în mai multe domenii, inclusiv modernizarea, repararea și deservirea tehnică a tehnicii militare și armamentului, modernizarea infrastructurii militare, gestionarea echipamentelor și resurselor, sistemelor de comunicații și tehnologiilor informaționale, precum și dezvoltarea capacităților de protecție împotriva atacurilor cibernetice. Totodată, documentul vizează protecția infrastructurii critice și contracararea amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Una dintre priorități este combaterea dronelor și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian, în condițiile în care dronele rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian al Republicii Moldova.
De asemenea, cooperarea presupune schimbul de experiență, cunoștințe de specialitate, practici avansate și informații științifico-tehnice, transferul de cunoștințe și tehnologii, realizarea unor proiecte comune de cercetare, schimbul de experiență în domeniul achizițiilor de echipamente militare și pregătirea specialiștilor.
Documentul permite, de asemenea, sprijinul reciproc prin transferul de echipamente neletale, precum ambulanțe, tehnică specială și drone neînarmate, precum și desfășurarea unor activități comune în situații de criză, în caz de calamități naturale sau în cadrul operațiunilor umanitare.
Acordul stipulează în mod expres că acesta nu va afecta statutul de neutralitate al Republicii Moldova și exclude prezența sau dislocarea trupelor străine pe teritoriul țării. Totodată, activitățile desfășurate în cadrul documentului nu pot contribui direct sau indirect la desfășurarea operațiunilor militare în condițiile unui conflict armat, iar rezultatele cooperării nu pot fi utilizate pentru operațiuni militare sau acțiuni ofensive.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, care a prezentat proiectul în ședința plenară, acordul „corespunde intereselor” Republicii Moldova și este conform legislației naționale.
„Ministerul Apărării, în conformitate cu toate actele normative și cu Legea nr. 345 privind apărarea națională, este obligat să ia toate măsurile pentru a asigura baza juridică ce permite armatei să-și îndeplinească misiunea constituțională — de a apăra țara. Acest acord va accelera și va extinde semnificativ capacitățile Ministerului Apărării de a obține cunoștințe și experiență de la partea ucraineană, pentru ca noi să putem intercepta aceste drone”, a declarat oficialul.
Referindu-se la incidentul din 17 noiembrie, când șapte drone au traversat ilegal spațiul aerian al Moldovei, iar patru dintre acestea au fost depistate căzute la sol, secretarul de stat a explicat că sistemele de apărare antiaeriană ale țării sunt amplasate preponderent în jurul obiectivelor de infrastructură critică. Din acest motiv, una dintre drone a reușit să survoleze inclusiv municipiul Chișinău.
Potrivit oficialului, Armata Națională dispune de mijloace de apărare antiaeriană, însă acestea sunt dispersate și amplasate în primul rând pentru protejarea obiectivelor de infrastructură critică.
La rândul său, opoziția a formulat mai multe observații critice cu privire la proiect și a cerut introducerea mai multor modificări.
Deputatul PSRM Marcel Cenușă a indicat patru vulnerabilități principale ale acordului. El a invocat transparența insuficientă și neclaritățile legate de negocieri, afirmând că Parlamentul nu a avut acces la versiunea finală a documentului și la protocoale înainte de semnarea acestuia. De asemenea, deputatul a criticat spectrul prea larg al direcțiilor de cooperare, modul în care au fost luate în considerare avertismentele SIS, precum și eventualele consecințe geopolitice și riscurile pentru regiunea transnistreană.
„Nimeni nu contestă dreptul Republicii Moldova de a coopera cu Ucraina, la fel ca necesitatea modernizării Armatei Naționale sau protejării spațiului aerian. Neutralitatea țării nu înseamnă izolare. Suntem obligați să lăsăm deoparte lozincile politice și să analizăm cu luciditate acest acord, cu maximă responsabilitate politică”, a declarat deputatul.
În acest sens, Cenușă a cerut includerea în acord a mai multor garanții obligatorii, inclusiv un aviz actualizat al SIS asupra versiunii finale a tratatului și o prevedere expresă care să permită Republicii Moldova să suspende unilateral și cu efect imediat aplicarea documentului în cazul unei amenințări la adresa neutralității. El a mai propus limitarea cooperării exclusiv la echipamente neletale.
De asemenea, deputatul a cerut ca orice extindere a direcțiilor de cooperare să aibă loc doar cu acordul Parlamentului, iar Ministerul Apărării să prezinte, o dată la șase luni, Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică rapoarte obligatorii privind proiectele aprobate. „Nu putem vota orbește pentru un tratat în domeniul securității”, a subliniat deputatul.
Deputatul PCRM Adrian Domentiuc consideră, de asemenea, că acordul nu ar trebui promovat în forma sa actuală.
„Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului textul integral al documentului și să explice clar ce obligații își asumă Moldova, ce proiecte sunt prevăzute și ce mecanisme de control vor funcționa”, a declarat deputatul.
Totodată, el nu neagă necesitatea cooperării cu țările vecine și consolidării capacității de apărare, însă consideră că aceste acțiuni „trebuie desfășurate în conformitate cu Constituția, interesele naționale și statutul de neutralitate”. „Neutralitatea și securitatea țării nu pot fi transformate într-un subiect al jocurilor geopolitice”, a remarcat deputatul.
În replică, președintele Comisiei parlamentare Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, Lilian Carp, i-a acuzat pe deputații opoziției de „propagandă” și „cinism”.
„Mă uimește cinismul celor care încearcă să folosească acest proiect în scopuri propagandistice. Dacă Rusia nu ar fi atacat Ucraina, astăzi ar fi fost pace în întreaga lume. Toate țările lumii caută modalități de a se proteja de nebuni”, a menționat deputatul.
Carp a argumentat necesitatea acordului prin experiența și dotarea tehnică mult mai ample ale Ucrainei, în special în domeniul apărării antiaeriene și combaterii dronelor. El a subliniat că neutralitatea nu înseamnă că statul trebuie să fie slab, neînarmat și incapabil să poarte lupte.
„Neutralitatea nu înseamnă incapacitatea de a lupta, nu înseamnă că trebuie să fii slab, nu înseamnă că trebuie să ieși împotriva avioanelor cu sapa, nu înseamnă că trebuie să fii neînarmat. Aceasta înseamnă că trebuie să fii pregătit să faci față oricăror provocări și riscuri. Încetați să transformați securitatea Republicii Moldova într-un instrument de propagandă”, a declarat deputatul.
Cu o replică dură a venit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că astfel de acorduri garantează pacea și liniștea în țară. El a acuzat, de asemenea, opoziția că, dacă ar fi fost la putere, tancurile rusești s-ar fi aflat deja pe teritoriul Republicii Moldova.
„Dacă ați fi fost la putere, aici ar fi stat deja tancurile rusești, ca un cuțit în spatele Ucrainei. Noi am păstrat pacea și liniștea și vom continua să o facem. Iar pentru aceasta, da, vom semna tratate cu țări prietene, nu cu țări agresoare, nu cu ucigași. Anume asta așteaptă cetățenii de la noi”, a declarat speakerul.


