theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
8 Octombrie 2026, 20:33
4 827
Copiază linkul
Link copiat

Plângerea lui Chirtoacă împotriva lui Robu și Furtună, respinsă de Consiliul Superior al Procurorilor

Consiliul Superior al Procurorilor a respins ca neîntemeiată contestația fostului primar, Dorin Chirtoacă, împotriva hotărârii Colegiului de disciplină în privința procurorului Dumitru Robu și ex-procuroarei Victoria Furtună.

Plângerea lui Chirtoacă împotriva lui Robu și Furtună, respinsă de Consiliul Superior al Procurorilor.
Plângerea lui Chirtoacă împotriva lui Robu și Furtună, respinsă de Consiliul Superior al Procurorilor.

„Dosarul este complex, de aceea solicităm Procuraturii Generale să efectueze o evaluare a situației actuale a dosarului penal respectiv, pentru a exclude riscurile de încălcare a articolului 6 — dreptul la un proces echitabil”, a declarat președintele CSP Dumitru Obadă, scrie unimedia.info.

„Pe 30 martie 2026 Dorin Chirtoacă a depus o contestație împotriva hotărârii Colegiului de Disciplină și Etică, care a menținut în vigoare decizia Inspecției Procurorilor din 31 decembrie 2025.

Inspecția a dispus respingerea sesizării în privința acțiunilor pretinse ale procurorului și ale fostului procuror, comise până la 9 februarie 2022, în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea procurorilor la răspundere disciplinară.

De asemenea, a fost adoptată decizia de încetare a procedurii disciplinare în privința lui Dumitru Robu în partea presupuselor presiuni asupra judecătorului Alexandru Negru în perioada 12 octombrie - 22 decembrie 2022, având în vedere lipsa confirmării unor asemenea fapte.

În plus, a fost încetată procedura disciplinară în privința procurorilor care au condus urmărirea penală, începută în 2015, întrucât nu au fost identificate temeiuri legale pentru atragerea lor la răspundere.

Sesizarea din decembrie 2025 vizează presupuse acțiuni împotriva petiționarului din partea lui Dumitru Robu, Victoria Furtună și a altor procurori, care au examinat dosarele penale în care acesta figura.

Chirtoacă indică presupuse încălcări în cadrul dosarului penal din 2017. În special, este vorba despre reținerea sa la 25 mai 2017 de către Dumitru Robu, aplicarea măsurii preventive sub forma arestului și plasarea ulterioară sub control judiciar.

În opinia lui Chirtoacă, el a fost lipsit ilegal de libertate și de posibilitatea de a munci. În special, în iulie 2017 a fost revocat ilegal din funcția de primar și lipsit de mandat.

Demersul privind revocarea a fost pregătit de Dumitru Robu, însă a fost semnat, prezentat și susținut de Victoria Furtună în instanță.

Chirtoacă mai susține că în octombrie 2022 Dumitru Robu a exercitat presiuni asupra instanței, urmărind obținerea unui verdict de condamnare, și a încercat să impună judecătorului un program de desfășurare a ședințelor.

Pe 22 decembrie 2022, judecătorul Alexandru Negru a pronunțat o sentință de achitare, care a fost expediată părților la 16 ianuarie 2023.

De asemenea, a fost emisă o încheiere, în care se indica că procuratura „a deviat de la principiul stabilirii adevărului”.

Chirtoacă consideră că sentința de achitare și încheierea au intrat în vigoare la 1 februarie 2023. Totuși, procuratura, fără a aștepta finalizarea procedurii respective, la 30 decembrie 2022 a depus un apel prematur și nemotivat. În opinia petiționarului, procedura în cauză trebuia încetată.

Al doilea dosar penal, pornit în 2015, se află până în prezent la etapa urmăririi penale. Inițial, acesta a fost condus de Victoria Furtună împreună cu Dumitru Robu.

Dosarul vizează executarea a circa 80 de hotărâri judecătorești din aproximativ 400 de hotărâri executorii, confirmate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acestea au fost executate prin încheierea unor tranzacții de împăcare, ceea ce a fost coordonat cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.

În 2017, Victoria Furtună a aplicat sechestru asupra casei bunicilor lui Chirtoacă din satul Colonița, apartamentului părinților săi, în care acesta deține o cotă-parte, precum și asupra apartamentului, achiziționat de acesta în 2015.

Sechestrele se mențin până în prezent. Chirtoacă consideră că acestea îi încalcă în mod arbitrar și nejustificat drepturile.

În opinia petiționarului, procurorii și judecătorii abuzează de proceduri ilegale și tergiversează examinarea cauzelor cu scopul de a-l persecuta.

Totodată, acesta nu a indicat concret care abateri disciplinare, prevăzute de articolul 38, au fost admise.

Chirtoacă a cerut atragerea la răspundere disciplinară a lui Dumitru Robu, Victoria Furtună și a altor procurori.

Inspecția a verificat atât circumstanțele legate de activitatea procesuală și deciziile procurorilor, cât și eventualele încălcări ale eticii profesionale”, — a comunicat membrul CSP Eduard Panea.

Ulterior, Dorin Chirtoacă a contestat deciziile Inspecției Procurorilor.

Conform explicațiilor lui Dumitru Robu, participarea sa procesuală în dosarul penal împotriva lui Dorin Chirtoacă s-a încheiat după numirea sa în funcția de procuror general la 31 iulie 2019.

Pe 3 septembrie al aceluiași an a fost format un alt grup de procurori, din care Robu nu mai făcea parte.

Judecătorului Alexandru Negru i s-a cerut să comenteze afirmațiile lui Dorin Chirtoacă despre presupusa intervenție a lui Dumitru Robu în procesul judiciar.

Judecătorul a explicat că a interacționat cu părțile exclusiv în cadrul ședințelor de judecată, care erau înregistrate. Potrivit acestuia, nimeni nu a exercitat influență asupra sa la adoptarea deciziilor în cauză. Astfel, acesta nu a confirmat afirmațiile despre tentativele lui Robu de a influența instanța.

„În al doilea dosar penal petiționarul are statutul de învinuit, iar urmărirea penală continuă. Prin urmare, circumstanțele stabilite trebuie evaluate cu prudență.

Presupusele încălcări au fost examinate de Inspecție.

Prin ordonanța din 6 septembrie 2017, Dorin Chirtoacă a fost recunoscut în calitate de suspect, iar prin ordonanța din 2 martie 2018 i-a fost înaintată învinuirea.

Deficiențele, legate de respectarea termenelor rezonabile ale urmăririi penale, sunt explicate de criza de personal din Procuratura Anticorupție. Aceasta dovedește că întârzierile nu au fost admise intenționat sau cu rea-credință.

În acțiunile procurorilor nu a fost stabilită intenția ca element obligatoriu al laturii subiective a presupusei încălcări.

Colegiul de Disciplină și Etică a stabilit că decizia Inspecției Procurorilor reflectă corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei. Nu au fost identificate încălcări ale normelor juridice obligatorii, care ar fi putut fi admise, presupus, de procurori”, — a adăugat Eduard Panea.

Fosta procuroră Victoria Furtună nu a comentat deocamdată acuzațiile.

După dezbateri, Consiliul Superior al Procurorilor, cu zece voturi împotriva admiterii contestației a respins cererea lui Dorin Chirtoacă împotriva hotărârii Colegiului de Disciplină și Etică.

„Dosarul este complex, de aceea noi solicităm Procuraturii Generale să efectueze o evaluare a situației sale actuale, pentru a exclude riscurile de încălcare a articolului 6 — dreptul la un proces echitabil.

În ceea ce privește Inspecția, este necesar să fie verificate anumite aspecte, care depășesc cadrul procedurii examinate de Consiliul Superior al Procurorilor”, — a declarat președintele CSP Dumitru Obadă.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?