Viorel Furdui: Satele din R. Moldova vor rămâne fără oameni

Acest lucru duce la depopularea și marginalizarea localităților rurale, ceea ce poate cauza probleme economice și sociale semnificative, transmite logos-pres.md.

Acestea sunt concluziile principale ale articolului „Exodul serviciilor de interes general din mediul rural: Lecții din Republica Moldova”, publicat în numărul din noiembrie al buletinului informativ al Congresului autorităților locale și regionale al Consiliului Europei (CALRCE). Autorul acestui articol este Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului autorităților locale și regionale din Moldova (CALM), doctor în științe juridice.

În articol se subliniază faptul că experiența Moldovei arată importanța deosebită a rezolvării problemelor accesibilității serviciilor de interes general pentru locuitorii satelor. Numai așa țara poate asigura prosperitatea comunităților rurale și le poate face parte integrantă din identitatea națională și din economia națională.

„Serviciile de interes general cuprind servicii esențiale precum apa, gestionarea deșeurilor, asistența medicală, educația, transportul și energia. Aceste servicii sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă, dar sunt adesea inaccesibile în zonele rurale, în special în țările cu niveluri scăzute de dezvoltare economică și cheltuieli publice, cum ar fi Republica Moldova. Cu peste jumătate din populația sa care locuiește în zonele rurale, Moldova se confruntă cu multe provocări, cum ar fi rata mare de șomaj, infrastructura slabă și accesul limitat la serviciile publice, care determină depopularea și marginalizarea rurală. Cazul Moldovei ilustrează nevoia urgentă de a aborda factorii care subminează calitatea reformelor pentru a preveni eșecul acestora”, menționează Viorel Furdui, directorul executiv al CALM.

Printre principalele probleme, care contribuie la migrarea serviciilor de uz general, autorul menționează:

• Neglijarea importanței zonelor rurale. Zonele rurale sunt adesea subevaluate, dezbaterile punând sub semnul întrebării eficiența costurilor investițiilor în comunitățile rurale mici. Acest lucru a dus la politici discriminatorii care limitează accesul rural la finanțare și oportunitățile de dezvoltare. În R. Moldova, zonele rurale nu ar trebui privite ca eventuale centre economice, ci și ca păstrători vitali ai culturii și tradiției. În acest sens este necesară o abordare echilibrată pentru a asigura o dezvoltare echitabilă;
• Interpretarea greșită a urbanizării. Termenul „urbanizare” este adesea asociat cu noțiuni de progres și modernizare. Cu toate acestea, urbanizarea nu ar trebui să conducă la depopularea rurală sau să erodeze identitatea rurală. Dimpotrivă, ar trebui să integreze calitățile urbane în zonele rurale, oferind acces egal la serviciile publice, păstrând în același timp valorile rurale. Urbanizarea trebuie să fie incluzivă, promovând o relație simbiotică între zonele rurale și urbane;
• Impactul reformelor teritoriale radicale. Reformele administrativ-teritoriale care vizează îmbunătățirea serviciilor de interes general au un efect invers atunci când sunt slab pregătite sau impuse fără consultare. Efectele negative includ accesibilitatea redusă a serviciilor, pierderea identității locale și nemulțumirea cetățenilor. Reformele durabile ar trebui mai degrabă să se concentreze pe schimbări treptate și favorabile incluziunii, decât pe fuziuni bruște.

Pentru a elimina impactul negativ al acestor probleme, Viorel Furdui propune următoarele măsuri:

• Investiții în zonele rurale. Politicile ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și furnizorilor locali de servicii. Sprijinirea economiilor rurale și capacitarea comunităților vor crea căi de dezvoltare durabilă;
• Descentralizare și democrație locală. Guvernanța descentralizată asigură alocarea eficientă a resurselor, programele sunt adaptate nevoilor comunității și cetățenii au un cuvânt de spus în luarea deciziilor. Consolidarea democrației locale este esențială pentru o dezvoltare rurală favorabilă incluziunii;
• Cooperarea intercomunitară. Colaborarea dintre municipalități – în special în peisajul administrativ și teritorial fragmentat și divers precum Republica Moldova – promovează eficiența, resursele partajate și îmbunătățirea calității serviciilor. Spre deosebire de reformele teritoriale radicale, această abordare respectă identitățile locale și promovează dezvoltarea treptată.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.