Doi martori în dosarul lui Creangă privind trădarea de patrie, audiați în instanță: El a respins afirmațiile

De asemenea, procurorul de caz a cerut prelungirea cu încă 60 de zile a controlului judiciar în privința inculpatului. Instanța urmează să pronunțe o decizie pe 15 septembrie, relatează jurnal.md, cu referire la zdg.md.

În fața judecătorului au depus mărturii adjuncta șefului Direcției juridice a Parlamentului, Tatiana Malai, și secretarul general al Parlamentului, Victor Agrici. Aceștia au vorbit despre informațiile și documentele la care Creangă ar fi putut avea acces în perioada în care conducea Direcția juridică.

Tatiana Malai a declarat că, în iunie 2024, i-a transmis în format electronic lui Ion Creangă un raport al Comisiei Europene, care conținea recomandări pentru Republica Moldova și informații despre etapa în care se afla țara în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ulterior, un document de acest tip ar fi fost descoperit în timpul perchezițiilor la domiciliul diplomatului rus care se întâlnea cu Creangă. După ședință, Malai a refuzat să discute cu presa.

Al doilea martor, Victor Agrici, a declarat că fostul șef al Direcției juridice manifesta interes față de subiectul taxelor vamale aplicate în cazul regiunii transnistrene și autonomiei găgăuze.

„Este vorba despre legea privind taxele vamale introduse pentru malul stâng al Nistrului. El era interesat de acest subiect și exprima poziția că față de malul stâng al Nistrului ar trebui să se acționeze mai dur. Era șeful Direcției juridice și, la acel moment, acest lucru nu mi s-a părut deosebit de suspect. Dar, până la urmă, nu poți condamna imediat pe cineva doar pentru curiozitate”, a declarat secretarul general al Parlamentului, Victor Agrici.

Ion Creangă a declarat însă în instanță că nu i-a solicitat subordonatei sale raportul Comisiei Europene cu recomandări privind aderarea Republicii Moldova la UE.

„Nu l-am solicitat. Nu l-am primit”, a declarat Ion Creangă.

La aceeași ședință, procurorul de caz Dumitru Ștefîrță a cerut prelungirea măsurii de control judiciar în privința inculpatului cu 60 de zile. Creangă a contestat demersul, calificându-l drept neîntemeiat. Judecătorul Veaceslav Cernalev urmează să ia o decizie pe 15 septembrie.

„Am invocat aceleași temeiuri. Astăzi au fost audiați martori care au confirmat acuzațiile formulate împotriva inculpatului, și anume informația care i-a fost transmisă inculpatului Creangă și care, la rândul său, a ajuns în posesia unui angajat al serviciului de informații al Federației Ruse”, a declarat procurorul de caz Dumitru Ștefîrță.

Probele acuzării: Materiale scrise și trei martori

Potrivit procurorului, prezentarea probelor scrise s-a încheiat la ședința din 4 septembrie.

„În lista probelor acuzării figurează trei martori. Sunt angajați ai Parlamentului, funcționari care lucrează sau au lucrat în Parlament. Am solicitat să ni se ofere timp pentru a stabili cine este disponibil și cine nu”, a declarat procurorul într-o discuție cu ZdG.

Examinarea dosarului lui Creangă a început de la zero

La aproximativ un an și jumătate după transmiterea în instanță a dosarului fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, acuzat de trădare de patrie, acesta a fost repartizat unui alt judecător, iar examinarea a început de la zero.

Potrivit datelor analizate de ZdG, dosarul a fost preluat de judecătorul Veaceslav Cernalev. Anterior, acesta era examinat de Arina Ialangi, care și-a dat demisia înainte de a trece evaluarea integrității financiare și etice.

Veaceslav Cernalev a fost numit judecător la Judecătoria Chișinău în ianuarie 2019. Înainte de aceasta, a activat timp de câțiva ani în calitate de procuror.

Potrivit datelor organelor de drept, Ion Creangă s-a întâlnit în repetate rânduri la Chișinău cu un angajat al Ambasadei Rusiei în Republica Moldova, Dmitri Kelov, căruia i-ar fi transmis diverse informații, inclusiv despre măsurile de consolidare a apărării militare a țării, situația de pe malul stâng al Nistrului și cooperarea Republicii Moldova cu alte state în domeniul securității.

Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, în timpul unei întâlniri cu rusul Dmitri Kelov. Potrivit RISE Moldova, pe podea au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său — încă 1.100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Moldovei pentru anii 2024–2034.

Procurorii susțin că banii i-au fost transmiși lui Creangă în schimbul informațiilor. Creangă respinge acuzațiile și declară că banii erau destinați unei călătorii la copiii săi din Viena.