În Capitală este planificată extinderea rețelei de grădinițe pentru a sprijini familiile tinere
Capitala este principala destinație a migrației interne, în special pentru tinerii care vin din alte regiuni ale țării.

Prin urmare, pentru sprijinirea familiilor tinere, în cadrul procesului de actualizare a Planului Urbanistic General „Chișinău-2040”, sunt propuse măsuri de extindere a rețelei de creșe și grădinițe, precum și de corelare a construcției de locuințe cu infrastructura socială, transmite rupor.md.
Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Fundamentării social-demografice, elaborată în procesul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG). Autorul studiului, sociologul Alexandru Tot, prezent la eveniment, a precizat că aproape o treime din populația țării este concentrată în municipiul Chișinău.
Creșterea demografică a creat presiune pe piața imobiliară: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai rapid decât veniturile, afectând în mod deosebit tinerii și familiile cu venituri medii. În acest context, autorul studiului recomandă o politică de dezvoltare orientată spre susținerea familiilor tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, precum și prin servicii și locuințe mai accesibile.
La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană trebuie să țină cont de legătura dintre construcțiile noi și serviciile disponibile în apropiere, astfel încât copiii să aibă acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.
O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani reprezintă în prezent circa 21% din populația municipiului, iar ponderea lor este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează necesitatea serviciilor de îngrijire la domiciliu, a infrastructurii pietonale accesibile, a transportului adaptat necesităților persoanelor vârstnice, a spațiilor publice accesibile și a locuințelor adaptate.
Alexandru Tot a subliniat că infrastructura urbană trebuie să se dezvolte etapizat, în funcție de dinamica reală a populației. Potrivit analizei demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a produs ca urmare a creșterii natalității, ci în principal datorită migrației interne.
Populația Chișinăului a depășit 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2024. Acesta este cel mai înalt nivel al populației înregistrat vreodată în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.