Moldovenii ar putea să nu mai poată redobândi cetățenia română prin descendență: PSD propune schimbarea legii

Această inițiativă îi vizează direct pe cetățenii Republicii Moldova care obțin cetățenia română în baza originii lor, adică pe cei ai căror părinți, bunici sau străbunici au fost cetățeni români înainte de anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, scrie unimedia.info.

În redactarea actuală, articolele 10 și 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română permit redobândirea cetățeniei atât foștilor cetățeni români, cât și, în anumite condiții, descendenților acestora, în gradele de rudenie prevăzute de lege.

Autorii proiectului de lege susțin în nota de fundamentare că legislația actuală a extins prea mult categoria persoanelor care pot beneficia de această procedură și că printre solicitanți se numără persoane care nu au avut niciodată cetățenia română și nu mai păstrează o legătură directă cu România.

„În redactarea actuală, articolele 10 și 11 permit nu doar foștilor cetățeni români să redobândească cetățenia pierdută din motive independente de voința lor, ci și descendenților acestora până la gradul al doilea, respectiv al treilea. O asemenea extindere a cercului beneficiarilor a dus, în ultimele decenii, la o creștere semnificativă a numărului de cereri de acordare sau redobândire a cetățeniei române din partea unor persoane care nu au avut niciodată cetățenia română și care, în multe cazuri, nu mai păstrează o legătură culturală, lingvistică sau socială reală cu România”, se arată în nota de fundamentare.

Deputații subliniază, de asemenea, că modificarea legii ar permite reducerea volumului de muncă al autorităților de stat prin diminuarea numărului de dosare în cadrul cărora este necesară verificarea actelor de stare civilă întocmite pe parcursul mai multor generații.

„Ca argument suplimentar pot fi invocate următoarele date: circa 85.000 de cetățeni străini au redobândit cetățenia română în perioada 1991-2002, iar 770.000 — în perioada 2002-2024. Numai în 2024, numărul total a depășit 850.000. Din datele oficiale mai reiese că, în 2025, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie erau în așteptare spre soluționare peste 150.000 de dosare”, se menționează în document.

În plus, social-democrații fac referire la investigațiile desfășurate în decembrie 2025 în legătură cu peste 900 de cereri suspecte de acordare a cetățeniei.

„Mai mult, în decembrie 2025, Parchetul General a desfășurat o anchetă de amploare privind peste 900 de cereri suspecte de acordare a cetățeniei. Era vorba despre persoane care ar fi putut obține sau au încercat să obțină cetățenia română folosind documente falsificate în cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 11.

În anchetă figurau avocați, funcționari și presupuse rețele de falsificare a documentelor. Aceste cifre demonstrează amploarea fenomenului și necesitatea revizuirii cadrului juridic care reglementează redobândirea cetățeniei, în scopul păstrării caracterului său compensatoriu și al asigurării existenței unei legături reale între solicitant și statul român”, notează autorii proiectului de lege.