În raionul Rezina, un bărbat a fost găsit mort într-o casă părăsită cu jumătate de an de la moartea sa

Deși anterior se afla în evidența serviciilor sociale, ulterior bărbatul a ajuns în izolare, iar autoritățile nu știau despre situația lui. Acest caz a scos la iveală probleme în identificarea și monitorizarea persoanelor vârstnice care locuiesc singure în Republica Moldova. Victor Zvezdin, originar din raionul Fălești, a locuit peste 40 de ani în satul Boșernița împreună cu concubina sa. Cuplul nu avea copii și își asigura în mod independent necesitățile cotidiene. După moartea femeii, în 2023, bărbatul a rămas singur și a început să ducă un mod de viață instabil, neavând un loc permanent de trai, transmite stiri.md cu referire la rezinainobiectiv.md.

Vecinii își amintesc că bărbatul consuma frecvent alcool, însă au existat și perioade în care se ocupa de gospodărie, lucra pământul și creștea păsări de curte.

În 2011, bărbatul a fost condamnat la trei ani și o lună de închisoare pentru violență în familie, după ce și-a bătut cu cruzime concubina. După ispășirea pedepsei, el s-a întors în sat, unde a continuat să locuiască împreună cu femeia până la moartea acesteia.

Ulterior, Victor Zvezdin a început să se deplaseze între Boșernița și Fălești. O perioadă a locuit în gospodăria unuia dintre vecini, după care a plecat într-o direcție necunoscută. În cele din urmă, bărbatul s-a întors în sat și s-a stabilit într-o casă părăsită.

La 10 aprilie 2026, trupul său a fost descoperit într-o casă părăsită. Expertiza medico-legală a stabilit că bărbatul murise cu aproximativ cinci-șase luni înainte, iar corpul se afla într-o stare avansată de putrefacție.

Agenția Teritorială de Asistență Socială „Centru-Est” a confirmat că bărbatul era cunoscut asistentului social local. Anterior, situația lui fusese evaluată pentru acordarea prestațiilor, inclusiv ajutor social și compensații pentru perioada rece a anului.

Totuși, bărbatul nu beneficia de îngrijire socială la domiciliu, de servicii de asistență personală sau de alt ajutor care ar fi presupus vizite și monitorizare regulate.

„În perioada în care s-a aflat în vizorul asistenței sociale locale, situația acestuia nu corespundea criteriilor pentru instituirea unei măsuri de îngrijire permanentă sau a monitorizării continue”, se arată în răspunsul instituției.

Reprezentanții serviciilor sociale susțin că nu au primit nicio sesizare despre dispariția bărbatului sau despre faptul că acesta avea nevoie de ajutor.

„Până la momentul depistării persoanei decedate, nu au existat sesizări oficiale, plângeri sau semnale din partea rudelor, vecinilor, instituțiilor medicale, poliției sau altor membri ai comunității”, au explicat responsabilii.

Autoritățile susțin că nici nu știau despre revenirea lui Victor Zvezdin la Boșernița și despre faptul că locuia într-o casă părăsită.

Totodată, legislația nu obligă serviciile sociale să verifice permanent toate persoanele vârstnice care locuiesc singure, dacă nu există semne de risc sau solicitări de intervenție.

După tragedie, structurile teritoriale de asistență socială au analizat procedurile de identificare și monitorizare a persoanelor vârstnice aflate în situație de vulnerabilitate. Au fost organizate ședințe cu asistenții sociali, în cadrul cărora s-a acordat o atenție deosebită schimbului de informații dintre primării, instituțiile medicale, poliție și serviciile sociale.

La 12 mai 2026, în evidența Structurii Teritoriale de Asistență Socială Rezina se aflau 405 persoane care locuiau singure și beneficiau de diferite tipuri de sprijin.

Reprezentanții organizației HelpAge Moldova consideră că situația de la Boșernița provoacă o îngrijorare extremă și demonstrează pericolul izolării sociale.

„Cazul lui Victor Zvezdin este mai degrabă o excepție, deoarece organizația noastră nu s-a confruntat până acum cu asemenea situații. Acest lucru provoacă o îngrijorare extremă și subliniază riscurile la care sunt expuse persoanele vârstnice care locuiesc singure și nu beneficiază de o rețea de sprijin”, a declarat managera de programe a HelpAge Moldova, Dina Ciubotaru.

Organizația propune dezvoltarea rețelelor locale de voluntari, ai căror membri ar putea vizita regulat persoanele singure sau ar putea menține legătura cu acestea prin telefon.

O altă problemă identificată este lipsa unui mecanism automat de alertare în cazurile în care o persoană încetează să-și primească pensia.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a explicat că plata prestațiilor sociale este suspendată dacă beneficiarul nu le ridică timp de trei luni consecutive. Totuși, instituția nu a precizat dacă există o procedură de informare automată a asistenților sociali sau a autorităților locale despre asemenea situații.

În cazul lui Victor Zvezdin, CNAS nu a oferit informații despre pensia acestuia, invocând protecția datelor cu caracter personal. Astfel, nu se știe dacă bărbatul a primit plăți în ultimele luni înainte de moarte.

Problema devine și mai gravă pe fundalul îmbătrânirii populației Republicii Moldova. La începutul anului 2026, în țară locuiau aproximativ 611 900 de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, ceea ce reprezenta 25,9% din populație.

În aprilie 2026, aproximativ 15 514 persoane beneficiau de servicii de îngrijire socială la domiciliu. Dintre acestea, 15 202 beneficiau de servicii gratuite, iar 312 — contra plată. Aproape 80% dintre beneficiari locuiau în mediul rural.

Serviciile erau prestate de 1472 de asistenți sociali. Totodată, în mai, la nivel național rămâneau vacante peste 48 de funcții de asistenți sociali comunitari.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu ține o statistică separată a cazurilor în care persoane singure sunt găsite decedate după o perioadă îndelungată de la moarte. Prin urmare, este imposibil de stabilit câte asemenea cazuri au avut loc în Republica Moldova.

Asupra riscurilor izolării persoanelor vârstnice a atras atenția și experta independentă a ONU, Claudia Mahler, după vizita sa în Republica Moldova, în noiembrie 2023. Ea a remarcat că serviciile sociale de îngrijire la nivelul comunităților locale sunt insuficient dezvoltate, în special în mediul rural.

Pentru prevenirea unor asemenea tragedii, HelpAge Moldova recomandă implementarea mecanismelor de evaluare timpurie a vulnerabilității, care să ia în considerare izolarea socială, problemele de sănătate, lipsa sprijinului familiei și alte dificultăți.

Printre soluțiile propuse se numără vizitele regulate la domiciliu, programele de voluntariat și serviciile de asistență la distanță, inclusiv dispozitivele cu buton SOS și sistemele de detectare a căderilor.

„Scopul trebuie să fie crearea unui sistem care nu așteaptă pur și simplu solicitarea de ajutor, ci identifică și sprijină persoanele care riscă să rămână în afara sistemului de protecție socială, cu respectarea autonomiei și demnității lor”, a subliniat Dina Ciubotaru.

Între timp, autoritățile au început să dezvolte noi servicii sociale, inclusiv spălătorii sociale și programe de sprijin alimentar. În 2025, cu finanțare europeană, au fost create 16 spălătorii sociale, iar în 2026 au fost aprobate regulile de organizare a serviciilor de alimentație publică.

Cu toate acestea, cazul de la Boșernița scoate la iveală o problemă-cheie: existența serviciilor sociale nu garantează că persoanele care au nevoie de ajutor îl vor primi, dacă situația lor nu va fi observată la timp și comunicată instituțiilor competente.