Consiliile regionale din Moldova vor avea între 35 și 47 de consilieri

Aceste prevederi se regăsesc în proiectul de lege privind modificarea cadrului normativ care reglementează administrația publică locală, transmite ipn.md

Potrivit proiectului de lege, în regiunile cu o populație de până la 300 de mii de persoane, consiliile regionale vor avea câte 35 de membri, în regiunile cu o populație de peste 300 de mii, dar mai mică de 600 de mii de persoane — 41 de membri, iar în regiunile cu o populație de peste 600 de mii de persoane — 47 de membri. Numărul populației va fi stabilit în baza datelor din Registrul de stat al populației, la data de 1 ianuarie a anului în care se desfășoară alegerile.

Proiectul de lege stabilește, de asemenea, competențele autorităților administrației publice locale de nivelul întâi și ale viitoarelor regiuni. Autoritățile locale vor continua să se ocupe de chestiuni precum dezvoltarea locală, planificarea teritorială, drumurile locale, transportul și serviciile comunale, în limitele competențelor prevăzute de legislație. Regiunile vor fi responsabile de dezvoltarea regională, inclusiv de elaborarea și implementarea strategiilor și proiectelor de dezvoltare, atragerea finanțării, cooperarea dintre localități și interacțiunea transfrontalieră. Acestea vor putea oferi sprijin autorităților locale, la solicitarea acestora.

Un alt proiect de lege, elaborat de Cancelaria de Stat și supus consultărilor publice, prevede reorganizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Documentul presupune crearea a trei regiuni — Centru, Nord și Sud — cu centre administrative la Chișinău, Bălți și, respectiv, Cahul. Municipiile Chișinău și Bălți, precum și municipiul Taraclia urmează să obțină un statut special de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul special de regiune autonomă.

Potrivit documentului, unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi, a căror populație nu atinge pragul minim de trei mii de persoane, urmează să fie reorganizate prin amalgamare voluntară sau normativă. Amalgamarea normativă va fi inițiată de Guvern, după consultări cu autoritățile locale.

În nota informativă se menționează că, în 2024, 776 din cele 892 de primării analizate gestionau unități administrativ-teritoriale cu o populație de mai puțin de trei mii de persoane. Pe aceste teritorii locuiau 40,3% din populația țării. În 2025, doar 41 de primării au reușit să acopere integral cheltuielile administrative din venituri proprii.

Autorii proiectului de lege susțin că reorganizarea are drept scop adaptarea administrației publice locale la schimbările din domeniile sănătății, educației și asistenței sociale. În aceste domenii, o parte dintre competențele autorităților raionale au fost deja transferate sau urmează să fie transferate autorităților centrale. Competențele și mecanismele de finanțare ale viitoarelor autorități regionale vor fi reglementate prin acte normative separate.

Potrivit notei informative la primul proiect de lege, modificările referitoare la amalgamarea voluntară urmează să intre în vigoare din ziua publicării legii. Celelalte prevederi privind structura administrației publice locale se preconizează a fi puse în aplicare din ziua primului tur al alegerilor locale generale din 2027.