Aproape 950 de baraje din țară sunt degradate

Despre acest subiect s-a discutat în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru mediu, climă și tranziție verde, transmite moldova1.md.

Potrivit datelor Ministerului Mediului, din peste 3.500 de baraje inventariate, mai puțin de 1.000 sunt în stare bună. Majoritatea obiectivelor au fost construite între anii 1940 și 1980 și necesită reparații capitale sau reconstrucții parțiale.

Secretarul de stat al ministerului, Victoria Gratii, a menționat că doar 42 de lacuri de acumulare sunt oficial în proprietatea statului și sunt gestionate de administrația „Apele Moldovei”.

O problemă separată rămâne secarea lacurilor: aproximativ 30% dintre obiective sunt deja afectate de acest proces. Potrivit specialiștilor, acest fenomen este cauzat de colmatare, reducerea debitului de apă, intensificarea evaporării și schimbările climatice.

Autoritățile raportează, de asemenea, degradarea unor obiective strategice. În special, la barajul Costești–Stânca continuă lucrările de restaurare, care, potrivit estimărilor oficialilor, ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului.

În 2025, Guvernul a înăsprit regulile de exploatare a lacurilor, obligând proprietarii să coordoneze drenarea acestora cu „Apele Moldovei” și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în decurs de un an au fost aplicate amenzi în valoare de aproximativ 290.000 de lei pentru încălcări, inclusiv pentru nerespectarea regulilor de exploatare și utilizarea ilegală a resurselor de apă.

Reprezentanții IGSU au indicat, de asemenea, că una dintre cauzele riscurilor de inundații este lipsa specialiștilor în protecția civilă la nivelul autorităților locale, precum și finanțarea insuficientă a lucrărilor de curățare a albiilor râurilor.

Discuția a fost însoțită de critici: participanții la ședință au remarcat lipsa de concretitudine în rapoartele privind finanțarea și termenele de implementare a măsurilor, precum și coordonarea insuficientă între autoritățile centrale și cele locale.

De asemenea, a fost semnalată deteriorarea stării Nistrului: scăderea nivelului apei și lipsa revărsărilor de primăvară afectează negativ ecosistemul râului.

În Parlament s-a propus crearea unui registru electronic al obiectivelor acvatice și extinderea surselor de finanțare pentru refacerea infrastructurii hidrotehnice a țării.