În Moldova sunt reciclate doar 3% din deșeurile de plastic — de trei ori mai puțin decât în Europa

În opinia experților, sistemul de returnare cu garanție a ambalajelor din plastic, metal și sticlă, care urmează să fie implementat în Republica Moldova din 2027, trebuie completat cu măsuri de reducere a producerii și consumului de plastic, în special a articolelor de unică folosință, scrie moldova1.md.

Problema deșeurilor din plastic nu se limitează la sticle, pungi și ambalaje aruncate în mediul înconjurător. Plasticul poate conține mii de substanțe chimice periculoase, iar prin degradarea sa se formează micro- și nanoplastice. Aceste particule au fost deja depistate în apă, aer, produse alimentare și organismul uman.

„Doar 3% din volumul total al deșeurilor din plastic generate ajunge la reciclare. În Europa, acest indicator este de 9%. De fapt, acest rezultat a confirmat atât la nivel european, cât și la nivel național, că simpla reciclare a plasticului nu mai este suficientă în lupta cu aceste deșeuri”, a declarat președinta Asociației E-Circular, specialista în managementul deșeurilor Aurelia Bahnaru, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Cea mai mare parte a deșeurilor din plastic este reprezentată de ambalaje, dintre care 70–80% sunt produse de unică folosință. După utilizare, o parte semnificativă a acestora ajunge în gropile de gunoi, iar ambalajele contaminate sunt mult mai dificil de reciclat.

De aceea, subliniază specialiștii, este necesară concentrarea nu doar pe colectarea și reciclarea deșeurilor, ci și pe reducerea cantității de plastic introdusă pe piață.

„Accentul trebuie pus pe implementarea și dezvoltarea, la nivel național, a instrumentelor care ar stimula prevenirea și reducerea volumelor, nu doar pe lupta cu volumele enorme deja generate”, a subliniat Bahnaru.

O problemă aparte o reprezintă materialele de ambalare promovate drept o alternativă ecologică la plastic, dar care pot conține totuși un strat subțire de folie din plastic.

Inginerul din industria alimentară Olga Fiodorov a explicat că o astfel de folie poate intra în contact direct cu produsele și, în anumite condiții, poate favoriza transferul compușilor chimici în alimente.

„Este acoperită cu folie din plastic. De fapt, produsul intră în contact cu același plastic, iar de aici vorbim despre transferul compușilor chimici în alimente. Acest lucru se întâmplă mai ales dacă produsul are o temperatură ridicată, aciditate sporită sau este bogat în proteine”, a explicat Fiodorov.

Ca alternativă, cercetătoarea propune utilizarea deșeurilor din industria agroalimentară. Potrivit acesteia, cojile de fructe și legume, pulpa rămasă, semințele și alte deșeuri vegetale bogate în fibre, pectine și celuloză pot fi transformate în folii alimentare biodegradabile, sigure pentru contactul cu produsele.

„Din aceste produse secundare obținem o folie alimentară biodegradabilă — un material subțire și sigur pentru contactul cu produsele alimentare, care ulterior poate fi transformat în pungi și ambalaje de diferite forme și dimensiuni”, a declarat specialista.

Amintim că, din 2027, Republica Moldova intenționează să implementeze un sistem de returnare cu garanție a ambalajelor din plastic, metal și sticlă. În primul an de funcționare, este planificată colectarea a 60% din astfel de ambalaje, iar până în 2030 indicatorul ar urma să ajungă la circa 80%.

Totodată, specialiștii subliniază că un sistem eficient de colectare și reciclare trebuie să fie însoțit de reducerea producerii și consumului de plastic, în special a articolelor de unică folosință. Prevenirea generării deșeurilor, reutilizarea și dezvoltarea materialelor alternative trebuie să devină măsuri la fel de importante ca reciclarea.