Pensiile în Moldova cresc mai lent decât prețurile la bunuri și servicii

Un moment-cheie a fost în 2017, când pensiile au început să fie indexate în baza inflației din anul precedent, ceea ce înseamnă mai degrabă menținerea, nu creșterea puterii de cumpărare, informează tv8.md.

Din 2022, pe lângă indexare, pensiile sunt ajustate și cu o sumă fixă legată de creșterea Produsului Intern Brut, însă dinamica economică modestă face ca aceste majorări să fie limitate, fapt confirmat și în anul curent.

„Pensia a fost indexată cu 6,84%, în conformitate cu inflația. Adițional, pe lângă aceasta. Pensia a fost mărită cu 51,33 de lei, în conformitate cu creșterea economică”, declara ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Aproximativ 530.000 de persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă. În urma majorărilor, aceasta a însumat 3.264 de lei. Deși suma depășește minimul de existență de 2.543 de lei, indicatorul rămâne departe de standardele internaționale. 

De exemplu, Organizația Internațională a Muncii, consideră că minimul de existență pentru un pensionar ar fi 40% din salariul mediu. La noi, procentul se situează în jur de 27%.

 O altă problemă care afectează realitatea din buzunarul oamenilor în vârstă este diferența de timp dintre momentul indexării și inflația la care s-a raportat.

„Pensiile se indexează după cum s-a zis, la inflația de la sfârșitul anului din decembrie, dar noi deja suntem în aprilie. Și pe parcurs deja s-a acumulat o anumită inflație. Deci ultimele cifre sunt pentru februarie. De la începutul anului, până în februarie prețurile au mai crescut cu 1,5% și asta a fost până la criza energetică. Dar noi știm că la sfârșitul lui februarie s-a declanșat războiul în Orientul”, susține directoarea Programului „Politici economice” de la Centrul Expert- Grup, Marina Soloviova.

Blocarea strâmtorii Ormuz a crescut prețul petrolului și carburanților la nivel global. Ca urmare, experții anticipează un val de scumpuri și o inflație de până la 12% pe an, fapt ce din nou erodează din puterea de cumpărare.

Totodată, trebuie să ținem cont și de structura coșului de consum, deoarece fiecare produs are propria evoluție a prețurilor. În cazul pensionarilor din țara noastră, acesta este dominat de alimente, facturi și medicamente - categorii în care scumpirile sunt, de regulă, mai mari decât inflația medie.

„Dacă ne uităm la indicii parțiali ai inflației, pe categorii de bunuri, vedem că inflația a fost un pic mai mare decât cea medie în special la categoriile pe care le consumă un pensionar, deci: legume +13%, fructe +21%, ouă +31%. Și serviciile comunale de exemplu: apă și canalizare, mai scumpe cu 20% decât în februarie anul trecut. Energia electrică plus 16”, a mai spus Marina Soloviova.

În ciuda eforturilor de a asigura un sprijin social cât mai generos, volumul acestuia depinde direct de taxele și contribuțiile plătite de cetățeni. Cu cât mai mulți contribuabili virează fonduri în bugetul asigurărilor sociale și în bugetul de stat, cu atât mai multe resurse financiare primește sistemul.

În contextul crizei demografice și a nepopularității unei eventuale majorări a taxelor, una dintre soluțiile reale poate fi reducerea muncii la negru. În prezent, unul din cinci angajați din țară lucrează fără contract oficial de muncă.

„În ultimii ani, numărul cazurilor depistate de muncă nedeclarată a crescut de la 80 de persoane în 2021 la peste 8.000 în acest an. Important este că nivelul de legalizare a fost de 91%. Adică, dintre lucrătorii depistați fără înregistrare oficială, am reușit să legalizăm majoritatea. Aceasta a dus la creșterea încasărilor din contribuții sociale cu 9% în ultimii patru ani”, a subliniat ministrul Natalia Plugaru.

Mărimea pensiei lunare depinde de mai mulți factori, însă cei mai importanți rămân anii de contribuții la sistemul de asigurări sociale și veniturile obținute în perioada activității profesionale.